HURDUcast

AMI este un artist pe cale să devină complet, din punctul meu de vedere. Mai trebuie să bifeze actoria, cu care cochetează deja, și gata. Are background solid în muzică, practic face asta de la 3 ani când a urcat prima dată pe scenă și a luat și un premiu în cadrul concursului la care a participat. A studiat vioara 12 ani și a fost toate bună la asta, dar nu pentru că i-a plăcut enorm acest instrument, ci pentru că s-a ambiționat și nu a vrut să accepte că ar putea să fie pe locul 2. I-ar fi plăcut pianul, dar a trebuit să facă un compromis despre care vorbește în interviu pe larg.  A ajuns în București în ultimul an de liceu, n-a mai așteptat să-l termine și să se înscrie ulterior la facultate. A fost sigură că e ok să facă asta pentru că trebuia să se pregătească pentru intrarea la Universitatea de Națională de Muzică în București, nu acasă la Baia Mare. S-a pregătit pentru vioară, dar a decis înainte de admitere că dacă vrea să facă performanță pentru ce-i plăcea mai mult și mai mult, vocea, va trebui să renunțe la cele 6 ore de repetat zilnic vioara.  S-a lansat în 2012 cu Trumpet Lights și de atunci a rămas un artist de referință în industria muzicală din România, care nu este atras de volum, ci de, vorba lui Iohannis, lucru bine făcut. Poate că și pentru că-i din Ardeal că, na, acolo așa merg treburile.  Am pus-o pe lista de oameni cu care aș vrea să fac un interviu după ce am ascultat Enigma, cea mai nou piesă pe care a lansat-o în colaborare cu Tata Vlad de la BUG Mafia. Mi s-a părut excelentă colaborarea, exotică chiar, cu atât mai mult cu cât Tata Vlad nu acceptă să lucreze cu oricine. Piesa sună foarte bine din toate punctele de vedere, s-a lucrat la ea aproximativ un an și AMI dă detalii despre ce a însemna să se lucreze la ea în interviu, deci dați play.  Este un interviu despre perseveneță, încăpățânare, discreție, despre a nu urmări trendurile cu orice preț, despre a te baza pe tine, forțele și cunoștințele tale, despre oamenii din jur care pot pune umărul la dezvoltarea ta fără un interes anume și, evident, despre comunicare, marketing și influencers pe alocuri.  La final aveți șanse foarte mari să ajungeți la concluzia că AMI e artistul care v-ar plăcea să fiți voi sau artistul cu care ați vrea să lucrați.  Ca de obicei, după ascultare, vă reaminteasc că apreciez feedback, mentions în social media și tags în facebook stories sau instastories, subscribe pe Spotify, Anchor.fm și Apple Podcast. Pe Apple Podcast lăsați steluțe și comentarii.

Avem fraudă. Chiar dacă nu vorbim despre ea în mod public sau cel puțin nu mai departe de știrile zilnice. Și acolo, în știri, frauda este adusă în discuție mai mult în contextul Statului sau afacerilor cu Statul, nicidecum nu este tratată în spectrul ei foarte larg de prezență. Frauda ocupațională, căci în termeni tehnici asa-i spune, produce pierderi considerabile inclusiv în mediul privat. Dintr-un studiu făcut recent de PwC (Pricewaterhouse Coopers) reiese faptul că 2020 aproape jumătate dintre companiile chestionate au răspuns că au fost victimele fraudelor produse înăuntrul sau din afara lor. Banii scurși sunt în proporție de 5% din total venituri. Dacă nu o analizezi superficial, vei vedea că 5% din banii care intră într-o companie nu reprezintă chiar bani de un papagal fără sare și-un bebeluș de bere. Situațiile astea nu-s comode nimănui și, în final, nimeni nu câștigă 100%. Toți actorii implicați într-o fraudă, mai devreme sau mai târziu, au de suferit ceva. Cătălin Bogatu, invitatul meu din acest episod, este Head of Investigations Unit în cadrul grupului de companii E.ON România. A durat ceva până l-am găsit ca să-mi fie interlocutor, pentru că nu aveam nevoie doar de cineva care să-mi explice specificitatea unei fraude dintr-o anumită industrie, ci de o persoană cu foarte multă experiență în combaterea fraudei și care să cunoască cât mai bine modurile ei de manifestare la modul general. Cătălin mi-a explicat diferența între white collar crime și blue collar crime, ce însemnă specificitea unei fraude, cum faci prevenție, cum alegi oamenii cu care lucrezi, cu cine lucrează și dacă colaborează cu structuri abilitate ale Statului, cum poți implementa politici pentru a facilita accesul avertizorilor de integritate la tine, ce-i ăla un whistlerblower sau avertizor de integritate, cine pierde și de ce și multe alte detalii care inclusiv demitizează munca unui investigator antifraudă. Hai, că toți avem o idee asupra muncii lui ba din filme, ba de la buletinele de știri. Am vorbit, evident, și despre comunicare de criză. Era locul. Pentru că o fraudă poate, prin caracteristicile pe care le are, să afecteze imaginea companiei în fața multor stakeholders. Invitatul meu va fi prezent în panelul despre frauda în energie din cadrul Fraud Summit by SPIA, liderul noii generații de investigatori privați din România. Eu voi fi moderatorul acestui eveniment, primul foarte mare de acest gen și care are ca scop ridicarea nivelului de conștientizarea asupra acestui fenomen în România. Pentru că dacă nu vorbim despre probleme, asta nu înseamnă că nu există și cea mai bună metodă de prevenție, până la urmă, este vorbit despre ele și astfel să începem să recunoaștem patterns, să ne facem treaba de bine intenționați și să raportăm problema, și, normal, să aflăm variante de rezolvare ale problemei care în acest caz se numește fraudă. Dacă vreți să participați vă înscrieți pe fraudsummit.ro. Are loc în 27 mai de la ora 09:00, va fi transmis live online de la scena-platou de la Le Chateau București, și timp de 7 ore voi fi pe scenă să vorbesc și o să învăț alături de invitații mei despre fraudă la modul general, cât și în mod particular pe tot fel de industrii. Voi avea prezent chiar și un investigator privat sub acoperire! Care va veni, exact, sub acoperire! Acest episod face parte din campania de promovare a fraudsummit.ro.

Dacă ți-ai confundat viața cu online-ul în ultimii 10-15 ani, zic că e imposibil să nu fi dat măcar o dată de Mircea Meșter. Eu dau zilnic de el online de prin 2010, niciodată nu ne-am văzut față-n față, iar cu pandemia gonind cu 160km/h printre noi, nici nu cred că se va întâmpla asta prea curând. Deși, funny thing, în timpul interviului am descoperit că suntem mai vecini decât am fi crezut. Dar cu toate astea numele lui tot se leagă de prima achiziție de mașină pe care am făcut-o.  Mircea Meșter e fost sportiv, dar de ăla citit. Îl vrei în gașca ta de prieteni că le are cu sarcasmul, ironia, sportul și, mai ales, mașinile. Are aproximativ 15 ani de automarket.ro, revistă online de profil a cărei echipă a condus-o, motiv pentru care încă-mi e destul de greu să-i zic acum, de câteva luni, Mircea Meșter de la autocritica.ro. Mi-a zis în interviu că e "un pariu destul de riscant din punctul de vedere al strategiei pe care a abordat-o", iar prin asta se referă atât la cea editorială, cât și la cea de business. În definitiv, ambele sunt dependente una de cealaltă.  De ce a plecat de la automarket.ro acum și nu la pensie, cum ne așteptam cam toți care-l știm? De ce autocritica.ro și ce are atât de special proiectul ăsta? Care e, totuși, strategia asta riscantă și, eventual, curajoasă? Cum gândește el pe persoană fizică și cum o face pe juridică? Poate avea un jurnalist fler de antreprenor și marketer? Da, am vorbit inclusiv despre strategia de comunicare și marketing. Și branding.  Din punctul meu de vedere, autocritica.ro este proiectul din segmentul auto care lipsea. Mircea Meșter e drăgu când spune că sunt foarte mulți care scriu și vorbesc despre mașini, dar eu zic că suntem departe de asta.  Așdar, un interviu pentru oamenii de comunicare și marketing, pentru antreprenori, organziatorii de evenimente - avem chestii și pentru ei, pentru oamenii din industria auto și restul. Restul celor curioși de cum fac oamenii să se întâmple lucuri.

*Disclaimer: Cartea asta se lansează în 12 martie, online, de la ora 12:00. Follow Raluca Kișescu și Curtea Veche Publishing for more on this topic. Raluca Kișescu nu e la prima apariție în HURDUcast, dar în același timp e la prima apariție în HURDUcast cu funcția de scriitor.  Să vă explic.  Prin 2019 mi-a înmânat cartea de vizită pe care scria brand consultant și am vorbit despre jobul care a definit-o ca profesionist, acela de șef al departamentului de marketing al Avon, și despre cum stă treaba cu brandurile, marketingul și comunicarea. Acum, în 2021, după ce în primul interviu făcea teasing pentru cartea care este și subiectul prezentului interviu, vorbește din postura de scriitor. Cartea se numește "Povestea Unicornului care a alergat de la birou la Rio", publicată de Curtea Veche Publishing, și este, pe scurt, fix despre ce se face vorbire în titlul interviului. Cu mențiunea că am citit cartea încă din faza de manuscris și balanța înclină mai mult spre business și călătorii, și mai puțin spre sex. Dacă sunteți născuți cel târziu pe la final de ani '80, o să găsiți la fel de mult sex cât găseai în seria Emanuele. Nu prea, deci.  Dacă citești cartea asta înveți din experiența profesională a Ralucăi mai mult decât dacă ai urma un curs intensiv. Și aș bate monedă pe asta puțin pentru că e o experiență documentată pe carnețel, ceea ce nu-i de lepădat după 14 ani de corporație într-o funcție notabilă. Înveți și despre scoala vieții. Numai că școala asta a vieții nu aia la care v-ați aștepta, ci e școala vieții unui tocilar. Căci Raluca a fost și încă este tocilară.  Scriitura e smart-funny, cu mult jargon profesional și destul de multă romgleză cât să facă inconfortabil orice om iritat că limba este un organism viu care împrumută cuvinte și expresii din alte limbi/culturi.  N-am niciun dubiu că n-o să vă placă interviul ăsta cum n-am nici că nu o să vă placă cartea.  Spor la play. Ca de obicei, după ascultare, vă reaminteasc că apreciez feedback, mentions în social media și tags în facebook stories sau instastories, subscribe pe Spotify, Anchor.fm și Apple Podcast. Pe Apple Podcast lăsați steluțe și comentarii.

Avi Cicirean e în galeria scurtă a oamenilor pe care-i dau drept exemplu pentru reconversie profesională făcută cu succes.  A fost un artist pe val, care a marcat industria de muzică din România, dar care totodată a influențat-o și pe aia de afară. A făcut parte din trupa Activ și a fost acolo când s-a pus pe picioare Liberty Parade, un fel bunic pentru de Untold, Nersea sau Electric Castle. Fost om de radio, în egală măsură, actual om de brand și membru notabil al comunității internaționale de organizatori de evenimente.  Spune că scopul lui pe Pământ e să ajute. Să lase o lume mai bună decât a găsit. E vizionar și cu mult înaintea industriei din care face parte, nu doar a vremurilor pe care le trăiește.  Doamelor și domnilor, dacă vi se pare că m-am purtat ca o majoretă pe marginea terenului de joc, așa a fost. M-am auzit și eu înainte să public interviul ăsta în care am vorbit despre creativitate și valoare ei, antreprenoriat, dezvoltare personală și profesională, adaptare, pandemie, evenimente, familiment, succes, bani, blockchain, crypto curecies, trecut, prezent și viitor. Apropo de evenimente, pentru prima dată a vorbit despre ce s-a întâmplat în spatele ediției online a Brandminds din 2020 și de ce lucrurile au mers prost în prima zi.  Nu e un interviu terminat, e unul care va mai avea, cu siguranță, continuare. E pentru antreprenori, marketeri și comunicatori, freelanceri șamd.  Ca de obicei, după ascultare, vă reaminteasc că apreciez feedback, mentions în social media și tags în facebook stories sau instastories, subscribe pe Spotify, Anchor.fm și Apple Podcast. Pe Apple Podcast lăsați steluțe și comentarii.

Salutare, HURDUcasterilor!  Aveți 5 minute să vorbim despre Ionuț Rusu, întâiul imitator al țării? Dacă nu o fi chiar întâiul, cu siguranță e cel mai popular în acest moment. E celebru, dar nu vrea să fie scos de aici. În mare parte pentru că al lui creier nu prea asimilează drept celebritate ce i se întâmplă. E un om simplu, se poartă ca unul normal, are aspirații, are momente în care i se pare că e impostor, se autoflagelează că vrea mai mult de la el, apreciază valori, respinge depășirea limitelor bunului simț și e chiar modest.  E vedetă acum, cel puțin pentru noi, dar înainte de asta a făcut alte meserii. A fost broker de asigurări de viață, șofer de tir - un slab șofer de tir chiar, în interviu explică de ce, și a făcut parte din echipa Cronica Cârcotașilor, printre altele, după ce a luat un casting cu rolul de ungur. Acum e entertainer și co-host al matinalului KISS FM, cel mai ascultat din România conform ultimelor măsurători de audiență.  Nu vă mai zic mare lucru despre el, vă las să-l descoperiți voi. Tudor Marciu, colegul sound designer de la Moving Records care face Murdar să sune bine, dar și HURDUcast, a zis că ii se pare fascinant că o discuție serioasă te poate face să zâmbești sau să râzi zgomotos. E un interviu pentru influcenceri, cei care aspiră să devină influenceri, multimedia content creators, antreprenori chiar!  Ca de obicei, după ascultare, vă reaminteasc că apreciez feedback, mentions în social media și tags în facebook stories sau instastories, subscribe pe Spotify, Anchor.fm și Apple Podcast. Pe Apple Podcast lăsați steluțe și comentarii.

Pe băiatul ăsta îl știu de când era mic. Bine, amândoi eram mici, dar pentru că-s mai în vârsta ca el, totuși, îmi permit să folosesc expresia asta.  Dacă dai un search pe Google cu numele lui, o să afli că a fost exmatriculat de la liceu din cauza blogului - asta l-a făcut și cunoscut, printre altele. A avut un moment de antreprenoriat social cu Tribul, curierat pe bicicletă adică, pe care l-a închis în 2016.  Produce foarte mult conținut și are proiecte cu branduri notabile pentru a spune povești.  Ariel Constatinof este constant în căutare de ceva, nu cred că știe nici el exact ce caută, dar procesul pare să-l încânte cel mai mult în toată ecuația asta. Este într-o stare de învațare continuă, deși pretinde despre sine că este leneș. Iar lenea asta, spune el, l-a împins să gândească smart ca să-și permită viața pe care o are. O viață boemă, aș zice, care-i oferă o libertate de invidiat chiar și de către un freelancer.  Cum reușete să le facă pe toate? Ei, asta am încercat să aflu și eu. Căci în tot timpul ăsta brandului lui personal e evoluat și, în definitiv, stă la baza succesului lui profesional. Este un om ok? Bineînțeles. Și fix asta îi definește brandul personal și-l face likeable pentru mase.  Nu-i cel mai lung interviu pe care îl poți asculta din arhiva HURDUcast, dar s-ar putea să fie cel mai concentrat în idei și informații de reținut.  Ca de obicei, după ascultare, vă reaminteasc că apreciez feedback, mentions în social media și tags în facebook stories sau instastories, subscribe pe Spotify, Anchor.fm și Apple Podcast. Pe Apple Podcast lăsați steluțe și comentarii.

Radu Tudoroiu e genul ăla de om cu care ori ai chimie, ori n-ai, și dacă n-ai, atunci vă vedeți fiecare de treburile lui, separat. Dar dacă ai chimia asta, fie ea și doar profesională, situația devine destul de repede win-win.  M-am cunoscut cu Radu Tudoroiu la un eveniment, imediat după ce m-am mutat în București, când încă nu cunoșteam multă lume. Roxana, soția mea, care și organiza evenimentul, mi-a făcut cunoștință cu el și mi-a zis că e un foarte bun fotograf. De aici am început o lungă discuție despre fotografie, video și aparatură. Despre tehnică, estetică, creativitate.  De atunci am avut câteva proiecte în care am colaborat și-mi amintesc foarte bine când am deschis cu un colaborator un folder cu munca lui Radu și el, colaboratorul, a exclamat: Deci așa arată produsul final venit de la Tudoroiu! Face toți bani! Credeam că-i un mit. Nu, nu e.  Radu este unul dintre cei mai buni fotografi cu care am lucrat. Crede în creativitate, dar în creativitatea aia care aduce plus valoare și e funcțională, nu în creativitatea nice to have - adică aia care de cele mai multe ori e valorificată în competițiile industriilor creative. Omul e inclusiv business oriented pentru că e și antreprenor, astfel că va veni la tine cu rezolvări custom made.  Da, am discutat cu el despre creativitatea din câmpul muncii sale,  despre importanța stăpânirii tehnicii și a teoriei, despre de ce un fotograf sau videograf este mai sump sau mai ieftin, ce proiecte a făcut și pentru cine - spoiler alert, sunt sanse foarte mari să vă fi uitat cel puțin un ad în care se află munca lui Radu, cum evoluezi în fotografie și videografie, cum faci investiții în achipamente șamd.  E un interviu cuprinzător, bun de ascultat de către fotografi, videografi, oameni de comunicare și marketing, antreprenori.  Ca de obicei, după ascultare, vă reaminteasc că apreciez feedback, mentions în social media și tags în facebook stories sau instastories, subscribe pe Spotify, Anchor.fm și Apple Podcast. Pe Apple Podcast lăsați steluțe și comentarii.

*Acest episod este realizat în colaborare cu YOXO.* Ioana Acsinia și Alina Stan sunt product managers la YOXO. Stați, nu deschideți Google. Deschideți www.yoxo.ro. Dar vă explic și eu imediat.  Deși atât Ioana cât și Alina sunt product managers, Ioana se concetrează mai mult pe marketing și comunicare, Alina pe strategie și oferta comercială. YOXO e cel mai tânăr serviciu de "telco", adică telecom, inițiat de Orange, dar lăsat să fie independent, și care va face o mică revoluție în industia din care face parte. YOXO nu e nici cartelă prepaid, nu e nici abonament cu durată determinată. Are la bază un model de business bazat pre subscription. Subscription e tot un fel de abonament, într-adevăr, dar nu e un abonament clasic. Poți sista plata și totodată întrerupe colaborarea când ai tu chef. Mai mult, în timpul în care folosești YOXO, poți adăuga sau scoate features în funcție de ce nevoi ai în momentul în care te afli.   Am fost extrem de încântat de interviul ăsta făcut în colaborare cu YOXO pentru că am avut șansa să port o discuție deșteaptă cu două persoane care au pus pe picioare un produs total nou, care nu poartă după el niciun bagaj emoțional, după cum spune Ioana Acsinia în interviu. Am discutat cu invitatele mele despre: ce înseamnă să găsești o nevoie despre care nu e nimeni conștient că o are,  ce presupune construcția unui brand nou într-o piață și industrie care nu și-au adaptat prea mult modelul de business nici la realitatea digitală cotidiană, nici la audiența tot mai independentă care nu vrea nimic mai mult de-un prieten cu beneficii, cum comunici un produs atât de nou într-o piață care nici nu e educată în sensul înțelegerii lui,  ce strategie de marketing aplici și ce tip de consumatori vizezi prima dată, cum aduci clienții într-o comunitate și-i convingi să colaboreze cu tine, cum reusești să aduni feedback relevant și chiar să implementezi ideile comunității tale, de ce e ok să te percepi drept un startup, chiar dacă ai backup de la un brand solid în piață.  Astea sunt doar câteva dintre subiectele discutate. Veți descoperi mult mai multe idei și informații într-o oră și jumătate de interviu, așa că play cu încredere. E un interviu ideeal pentru manageri, antreprenori, viitori start-up-eri, marketeri și comunicatori.  Ca de obicei, după ascultare, vă reaminteasc că apreciez feedback, mentions în social media și tags în facebook stories sau instastories, subscribe pe Spotify, Anchor.fm și Apple Podcast. Pe Apple Podcast lăsați steluțe și comentarii.

Am fost colegi de trust, am lucrat fiecare dintre noi la câte unul dintre cele trei radiouri pe care Pro FM le păstorea pe la jumătatea anilor 2000 și erau destinate studenților, Pro FM Campus. Eu eram la Cluj, în Hașdeu, Andrei Lăcătuș era la București, în Regie. Mă rog, a lucrat la două din trei, că al treilea era la Târgu Mureș. Evident că nu mi-a plăcut de el. Era din București și clujenilor n-au cum să le placă bucureștenii by default, că așa se nasc ei, neplăcând bucureștenii. De fapt, cred că eram invidio. Părea mai cool ce făceau colegii mei din Regie decât ce făceam noi în Hașdeu.  Anii au trecur, Shurubel a devenit o persoană din ce în ce mai publică, eu din ce în ce mai responsabil. A pus bazele 1o lucruri, a fost matinal la Radio VIrgin, a fost dj și vj și cât și mai câte. Ne-am cunsocut la o nuntă. M-a luat tare că l-am criticat public în legătură cu un moment din matinal. Apoi mi-a dat dreptate.  S-a retras din radio anul ăsta, în vară. Vrea să devină comendiant.  S-a maturizat iar interviul ăsta, zic eu, machează fix maturizarea lui Andrei "Shurubel" Lăcătuș.  Să-mi spuneți dacă am dreptate sau nu.  Ca de obicei, după ascultare, vă reaminteasc că apreciez feedback, mentions în social media și tags în facebook stories sau instastories, subscribe pe Spotify, Anchor.fm și Apple Podcast. Pe Apple Podcast lăsați steluțe și comentarii.

Radu Ciorniciuc. Nu-i un nume comun, dar sigur l-ai auzit pe undeva. Asta-i prima senzație, este? Asta a fost și a mea. Și mi-am dat seama apoi de unde îl știu. Casa Jurnalistului (Brusli, Regele Canalelor), The Guardian, Al-Jazeera, Channel 4 News, ZDF,  luat premii la Superscrieri și nu numai. A lucrat multă vreme ca reporter special, de cele mai multe ori sub acoperire. Încă mai coordonează investigații, mi-a spus în interviu.  Acasă este filmul său de debut. Un documentar filmat în patru ani, cu aproximativ 300 de ore de cadre trase.  A început anul cu foarte multe premii, primul fiind cel pentru imagine de la Sundance Film Festival, SUA. E în selecția EFA 2020 pentru o nominalizare la European Film Awards în categoria dedicată documentarelor și este eligibil pentru o nominalizare la Oscar. Acasă spune povestea unei familii care a trăit 18 ani în Parcul Național Delta Văcărești, plasat între blocurile din București. Când parcul a devenit arie naturală protejată cu acte în regulă, familia lui Gică a fost nevoită să se mute și să se adapteze la viața urbană, aia de dincolo de digurile rezervației. Pelicula m-a lăsat puțin cu gura căscată pe alocuri. În interviu vă explic și de ce.  Tocmai de asta vă îndemn să-i dați play. E atipic. E tras fix în Delta Văcărești, chiar înainte de ultima proiecție specială susținută acolo. Acum găsiți Acasă în cinematografe și din 15 octombrie pe HBO GO.   Ca de obicei, după ascultare, vă reaminteasc că apreciez feedback, mentions în social media și tags în facebook stories sau instastories, subscribe pe Spotify, Anchor.fm și Apple Podcast. Pe Apple Podcast lăsați steluțe și comentarii.

Dacă ai apărut astăzi pe internet, atunci nu ai idee despre cine e Cristian Florea. Dar dacă ești în situația asta, cu siguranță vei afla cu o simplă căutare pe Google.  E cam cel mai mic și mai vizibil personaj, parte din - să-i zicem - garda veche a oamenilor care lucrează în marketing, comunicare digital. A apărut printre noi când încă era la liceu, s-a mutat în București pentru facultate și când a făcut-o a avut deja un job asigurat într-o agenție care a devenit cumva sinonimă cu numele lui. A făcut parte din Kooperativa 2.0, de unde s-a desprins la începutul anului 2020 și a luat-o pe calea lui, singur. S-a făcut remarcat dinainte să ajungă în Capitală și este cunoscut, în primul rând, pentru seriozitate și curiozitate. Când își pune ceva în cap, când ceva îi atrage atenția, nu renunță până când nu înțelege cum funcționează și cum poate să folosească acel ceva în avantajul lui sau al echipei cu care lucrează.  E consultant social media. Locul lui preferat de scroll este Linkedin, unde s-a și specializat, dar testează constant platforme noi cum ar fi Tik Tok, spre exemplu, platformă pe care a înțeles-o și care-i oferă un plus de vizibilitate. Se simte foarte bine și pe Youtube unde are deja o comunitate de câteva zeci de mii de oameni cărora le vorbește despre tehnologie, în special despre ecosistemul Apple.  A pus bazele unor proiecte cunoscute în online. Cel mai cel dintre toate este Ca să știți. Funcționează prin trial and error și spune că nu va mai face asta abia atunci când lucrurile îi vor ieși din prima. Susține că brandul lui e sinonim cu a face ceva util, ceea ce recoamndă și brandurilor când vine vorba despre producția de content.  Am vorbit cu el despre social media, despre particularitățile rețelelor social media, marketing și startegie de comunicare, personal branding, antreprenoriat, producție de content, comunități și încă alte căteva subiecte care vă vor pune pe tavă și niște know how.  Ca de obicei, după ascultare, vă reaminteasc că apreciez feedback, mentions în social media și tags în facebook stories sau instastories, subscribe pe Spotify, Anchor.fm și Apple Podcast. Pe Apple Podcast lăsați steluțe și comentarii.

Cristina Bazavan e un nume de referință în două industrii mari și late: cea de media și cea de comunicare. Apoi, dacă auzi numele invitatei mele din acest episod și faci parte dintr-una dintre cele două segmente amintite anterior, cu siguranță te gândești să asociezi educație, cultură, film.  A avut destul de repede contact cu presa, locul în care a început călătoria ei profesională și ceea ce a definit-o ulterior și a făcut-o să fie Crsitina Bazavan. În facultate s-a întâmplat. În aceeași perioadă a intrat prima dată într-un radio. A dat o probă de voce pentru promo, dar la plecare i s-a propus să rămână pentru mai mult. A făcut parte din echipa care a pornit la drum cu Radio 21, actual Virgin Radio, a fost parte din echipa Europa FM, brand media pentru care a contribuit inclusiv la procesul de branding și poziționare. În presa scrisă și numele revistei Tabu se leagă de numele ei, iar de puțin timp, Urban.ro. Aș putea să vă povestesc foarte multe despre Cristina Bazavan, dar pentru că aș vrea neapărat să trec la subiectul interviului de față, îmi iau libertatea de-a vă da un link către blogul ei ca să îi conspectați CV-ul. Bine, hai că vă mai zic vreo două. Are o listă impresionantă de persoane pe care le-a intervievat, iar pe ea se regăsesc nume precum Steve McCurry, Milla Jovovich, Ziggy Marley, Milos Forman, Margaret Atwood sau Victoria Abril.  Subiectul, deci. E simplu, dar complicat în același timp. Educația și importanța educației în viața ei. De unde a plecat și cum a ajuns unde a ajuns.  Se declară tocilară. Spune să educația fost singura ei șansă și că accesul la educație, chiar și de bază, a fost esențial pentru dezvoltarea ei profesională, dar și ca om. Nu s-a oprit niciodată din învățat. Din punctul ei de vedere e un proces constant care te ajută să fii un om mai bun și, deopotrivă, să rămâi relevant în domeniul în care activezi. Învață și-i învață și pe alții ori de câte ori primește ocazia să o facă. De altfel, într-un astfel de context ne-am cunoscut și noi live, după ce schimbaserăm deja câteva idei în online. Eu comunicam TIFF în online, Cristina Bazavan făcea parte din proiectul 10 pentru film despre care vorbim și în interviu.  Mi-a mai spus că dacă ar fi trebuit să facă școală online, lucru care a fost favorizat pentru copiii prezentului de către pandemia COVID-19, nu ar fi Cristina Bazavan de astăzi. Achiziția de tehnologie ar fi fost prea mult pentru părinții ei care țineau deja doi copii în școală. Pe scurt, nu și-ar fi permis luxul unei tablete și al unei conexiuni la internet. Nu ar fi avut nici șansa de a primi cele necesare pentru școală online de la un brand care se implică social cum fac Vodafone și Fundația Vodafone prin campania Împreună nu lăsăm niciun elev în urmă, parte din programul Școala din Valiză. Prin acest demers, fiecare dintre noi poate dona cel puțin 2 euro, sumă pe care Fundația Vodafone o dublează și cumpără tablete pentru copiii care nu-și permit una. Vodafone va asigura accesul la internet. Puteți face asta cu un sms la 8846.  Vă invit, așadar, să dați play acestui episod. Are multe take aways.  Ca de obicei, după ascultare, vă reaminteasc că apreciez feedback, mentions în social media și tags în facebook stories sau instastories, subscribe pe Spotify, Anchor.fm și Apple Podcast. Pe Apple Podcast lăsați steluțe și comentarii.

În 2017, când m-am mutat în București, primul lucru pe care am realizat că-l pot face cu ușurință odată instalat în capitală a fost că pot să urmez cursuri de specializare care, din provincie, îmi erau mult mai greu accesibile. Însă n-am vrut să merg pe căi deja bătătorite, pe subiecte și teme care îmi erau cunoscute, ci am vrut să iau un domeniu nou de la zero, care să aibă legătură cu ce fac eu, păe care să-l integrez în workflow-ul meu de consultant și care, dacă se poate, luat individual, să aibă și-un viitor. L-am găsit. Am făcut un trainig de raportare nefinanciară, pe standarde GRI. A fost revelator pentru mine. Singurul lucru pe care-l cunoșteam despre acest segment era că are tangență cu CSR-ul. Azi folosesc cu succes ce am învățat acolo, nu neapărat zilnic, dar aproape zilnic sigur.  Traineri mi-au fost Cristina Bălan, invitata mea din acest episod, și colega ei, Stela Serghiuță. Împreună se regăsesc sub CSR BootIQ. Am urmărit-o de atunci pe Cristina Bălan, m-am familiaziat și mai mult cu ce face și ce știe să facă, cu modul în care gândește și se raportează la mediul încojurător și la mediul de business. Plănuiesc de multă vreme un episod strict despre raportare nefinanciară și CSR, astfel că iată, el a prins contur acum. În acest episod veți afla ce înseamnă raportarea nefinanciară, cine trebuie să o facă și de ce - e obligație legală și-n România de ceva vreme deja, la ce ajută și pe cine, cum se face, ce înseamnă stardarele GRI de raportare nefinanciară și câte altele mai există. Am inclus CSR în converație, a fost inevitabil, și printre mențiunile pe care Cristina Bălan le-a făcut a fost și faptul că România stră foarte bine la capitolul CSR. O să aflați dacă dați play episodului.  Ca de obicei, după ascultare, vă reaminteasc că apreciez feedback, mentions în social media și tags în facebook stories sau instastories, subscribe pe Spotify, Anchor.fm și Apple Podcast. Pe Apple Podcast lăsați steluțe și comentarii.

Codruța Simina este unul dintre cei mai buni jurnalisți România. Din punctul meu de vedere e în top trei profesioniști din Cluj și cu siguranță top 10 din țară, desi cred că s-ar putea să fiu cam indulgent în ceea ce-i privește pe cei care ar concura cu ea. O să dați play și o să înțelegeți de ce spun asta.  Am cunoscut-o în perioada în care lucram și eu în presă. Am avut ulterior ocazia să lucrez cu ea de câteva ori. Mi-a amintit că printre printre primele proiecte s-ar fi aflat prina sesiune de fundraising din presa românească, dar și că am împărțit birourile TIFF - eu strategie digitală, ea coordonare de AperiTIFF, revista festivalului care intra la print zilnic, pe toată durata evenimentului.  În prezent este jurnalist Press One și în ultimii ani ne-a dat materiale foarte bine, care au generat conversație și mai mult de atât. De câțiva ani s-a aplecat și către fake news, iar din acest an, alături de Rubrik, realizează Misreport, singurul newsletter săptămânal cu și despre fake news, cu deconstrucția și explicațiile aferente ale știrilor false sau viralurilor săptămânii.  Am vorbit 1 oră și 45 de minute despre fakenews și-am întors fenomenul pe toate părțile. S-au folosit explicații simple, iar limbajul este accesibil. Perfect pentru oricine vrea să înțeleagă mecanismele știrilor false, de ce prind, la cine prind, cine are de câștigat și de ce vrea să câștige.  Dintre ideile principale am extras pentru voi:  Ucraina are strategie națională, asumată, de combatere a fenomenului fakenews.  Uitați-vă în listele de prieteni pe care îi aveți pe social media. Încercați să identificați conturile false. Cred că e un exercițiu bun.  Cred că trebuie să înțelegem că mass media, în toate formele ei, de fapt, ne schimbă percepția și ne schimbă felul în care ne alegem eroii.  Nu chestionați totul. Fiți atenți la reacțiile emoționale de teamă și frică pe care vi le provoacă o informație. Dacă emoțiile sunt puternice, verificați știrea și din alte surse.   În România să fii reporter este o meserie cu termen de garanție. Nu o să ajungi niciodată la pensie fiind reporter.  Suntem într-un punct în care adevărul e mai degrabă o chestie de opinie și percepție, nu una de coerență a realității. Am nevoie de cel puțin o zi pe săptămână fără social media.  Vă recomand să vă abonați la newsletter-ul Misreport pe newsletter.misreport.ro.  Ca de obicei, după ascultare, vă reaminteasc că apreciez feedback, mentions în social media și tags în facebook stories sau instastories, subscribe pe Spotify, Anchor.fm și Apple Podcast. Pe Apple Podcast lăsați steluțe și comentarii.

Acesta este un alt HURDUcast din categoria my next guest needs no introduction. Sau e cineva care nu-l știe pe Andrei Ciobanu? Anrei Ciobanu, comediatul? Andrei Ciobanu, băiatul de la radio? Matinalul KISS FM? Râzi cu Rusu și Andrei?! Cel mai ascultat din România? Exact. Acel Andrei Ciobanu.  A vrut să fie fotbalist, dar deși a făcut mulți ani asta ca sport de performanță, nu i-a ieșit. A ajuns la facultate la Cluj, s-a apucat de stand-up comedy, a făcut brand awareness cu glumele lui via social media, asta l-a pus pe lista scurtă a celor care trebuiau să preia matinalul de la KISS FM după ieșirea din grila de programe a Cârcotașilor, a avut succes și mai mare. Am rezumat într-un paragraf cei 10 ani de muncă din spatele succesului de peste noapte al unui om care abia acum a împlinit 31 de ani.  Nu se consideră comediant de renume, nu crede că în România putem spune că avem vedete sau nume cu renume. E foarte cumpătat cu cheltuielile. A desprins acest obicei după un episod memorabil pe care l-a trăit în facultate, când a rămas literalmente fără bani aproape o săptămână și a mâncat doar slănină congelată. Stă cu chirie în același apartament în care stătea și-nainte să-i crească faima și venitul.  În ceea ce privește sloganul "să dăm publicului ce vrea", Andrei Ciobanu spune pas și adaugă "să dai publicului ce vrei tu, dar cum vrea el".  Crede mai mult în muncă decât în talent. Se consideră ambițios. I-a fost frică să preia matinalul, și-a anunțat mama abia după ce s-a filmat clipul care a devenit viral, Cine-s Sergiu și Andrei. Asta l-a convins că e pe bune ce i se întâmplă, nu semnătura de pe contract.  A scris două cărți care l-au făcut mai celebru decât era până la ele. Cu prima și-a luat țeapă, dar e ok că a ecranizat-o.  Vorbim despre Suge-o, Ramona. A doua e Suge-o, Andrei. Scrie una nouă acum, va avea iz social.  Vine dintr-o familie modestă, monoparentală. A realizat toate astea până la 31 de ani, ceea ce l-a făcut pe unchiul din partea mamei - mama joacă un rol extrem de important în viața lui Andrei - să spună că dacă el nu ajungea unde a juns, nu ar fi crezut niciodată că șansele sunt egale pentru toată lumea.  Aș putea să vă mai rezum detalii din interviul de aproximativ 1h45m, dar nu mai bine-l ascultați? Apropo, foarte important de reâinut că Andrei Ciobanu dă puține interviuri spre deloc. Așa că dacă dați un search în Google, până la asta de aici găsiți 2-3. Să vă mai zic că i-am propus acum aproape un an să facem un interviu? Să vă mai explic că sunt mai încânt de conversația pe care am avut-o cu el decât de ideea că am realizat un interviu? Sau ați dedus asta deja din descrierea acestui episod?  Ca de obicei, după ascultare, vă reaminteasc că apreciez feedback, mentions în social media și tags în facebook stories sau instastories, subscribe pe Spotify, Anchor.fm și Apple Podcast. Pe Apple Podcast lăsați steluțe și comentarii.

“Flip.ro, markeplace-ul de smartphone-uri second hand verificate, primește 250.000 euro investiție pentru a crește” este titlul pe care l-am citit joi dimineața, 25 iunie 2020 adică, pe start-up.ro, și care mi-a atras atenția în secunda următoare pentru că mi se păreau cunscute niște nume pe acolo, prin articol. Aveam dreptate. Am căutat prin arhive numele fiecăruia dintre cei care au pus bazele afacerii și am dat de câteva conversații cu George Moroianu, co-fondator Flip.ro, chiar dinainte ca businessul/ produsul să existe/ să fie lansat. În acel moment, acum vreun an mai exact, pentru mine a fost doar o altă discuție cu cineva care dorea să pick my brain atât business și cât marketing wise, urmând ca eu să nu mai aud deloc de acel start-up sau produs. Nu pentru că oamenii ar fi uitat de mine, ci pentru că majoritaeta abandonează pe parcurs.  Astfe că odată ce am făcut legătura și am înțeles de unde știu despre flip.ro, l-am contactat pe George Moroianu ca să facem un review al ultimului an și să explicăm cum o idee se poate transforma în start-up și cum un start-up poate primii finanțări deloc de neglijatla nici un an de la lansare, asta după ce deja mai primise 120.000 de euro în prima rundă.  Flip.ro, zic ownerii, e marketplace de telefoane second hand. Practic, flip.ro lucrează și cu vânzătorul, și cu cumpărătorul.  Dacă vrei să vinzi un telefon și nu vrei să-ți bati tu capul cu tot procesul, îl trimiți la flip.ro, îți este evaluat, tastat, curățat și pregătit pentru vânzare, iar pe tine te mai interesează doar când intră banii. Bineînțeles, totul se bazează pe comisioane care sunt reținute de ambii participanți la tranzacție. Au service autorizat cu care lucrează, oferă 100 de zile garanție și chiar pot fi reclamați la ANPC dacă e cazul.  Despre ce am vorbit cu George Moroianu?  Pe ce nevoie se bazează acest business, cum a apărut și de ce, pentru cine e, cum a fost gândit și cum poate fi scalat, ce a presupus tot procesul de definire al MVP-ului și, foarte important, cum a fost marketat și comunicat. Pentru că nu e deloc simplu să comunici un produs către două buyer personas opuse, dintre care una devine și celălalt. Dacă am produs confuzie, dați cu play pentru limpezirea gândurilor. E un intyerviu lecție de business pe care o dau câțiva copii cu vârsta medie de 23 de ani. Ca de obicei, după ascultare, vă reaminteasc că apreciez feedback, mentions în social media și tags în facebook stories sau instastories, subscribe pe Spotify, Anchor.fm și Apple Podcast. Pe Apple Podcast lăsați steluțe și comentarii.

Știați că Geoge Zafiu a fost prima voce care s-a auzit la Europa FM? Au trecut 20 de ani de atunci. Da, ați citit bine. 20 de ani. E vârsta pe care Europa FM, de altfel, a bifat-o anul ăsta. Moment bun să discut fix cu omul care a fost nu doar prima voce, ci și cel care a fost director de programe al stației, iar acumse află în echipa care produce și prezintă matinalul Deșteptarea, unul care prinde trancțiune în sondaje de la o măsurătoare la alta.  S-a apucat și de podcasting, lucru care îi place pentru că-i oferă o libertate mult mai mare decât radioul.  Am vorbi cu el despre radio și evoluția lui, despre ce însemană să produci o emisiune de radio, să fii director de programe și să iei decizii sau cum e să fii director muzical și cum se alege muzica din playlist. Am discutat, inevitabil, și despre podcasting. Despe cum vede el segmentul ăsta, dacă crede că poate fi îmbunătățit și cum, ce podcasturi îi plac și de ce.  E un interviu relaxat, despre o industrie care s-a schimbat în continuu. E pentru cei care vor înțeleagă mai bine ce în spatele unui radio și cum privește un om de radio podcastingul.  Ca de obicei, după ascultare, vă reaminteasc că apreciez feedback, mentions în social media și tags în facebook stories sau instastories, subscribe pe Spotify, Anchor.fm și Apple Podcast. Pe Apple Podcast lăsați steluțe și comentarii.

SmartBill este SaaS-ul (n.r. software as a service) cel mai celebru din România, fără îndoială. Nu cred că există un antreprenor sau freelancer care să emită facturi și să nu fi auzit vreodată de SmartBill.  A fost fondat în 2006 după mai multe încercări de business ale trioului Mircea Căpățînă, Radu Hasan și Ioana. Bazele i-au fost puse în Sibiu după ce unul dintre cei trei, exasperat de scris facturi cu pixul și ținut evidențe pe foaie, s-a gândit că ar putea simplifica procesul și pentru alții cărora li se strepezesc dinții când văd hârtiile care însoțesc procesul de evidență contabilă a unei entități comerciale.  În 2013 au fost incluși în topul 30 sub 30 al revistei Forbes, moment pe care Mircea Căpățînă l-a rememorat alături de mine în interviu. 5 ani mai târziu închideau registrele anuale cu o cifră de afaceri de 11 milioane de lei, o creștere anuală de 50% și titulatura de lider a pieței de soluții financiar-contabile din România. Pe lângă toate astea și cu un plan care, spune el, încă e realizabil chiar dacă pandemia COVID-19 le-a pus deja o piedică: să ajungă la 100.000 de useri în cloud în următorii ani. Mircea Căpățînă povestește în interviu cum au ajuns la cifra asta.  În decembrie 2019 presa din România titra că grupul Visma, evaluat la peste 8 miliarde de euro, preia jumătate din SmartBill, dar fără a altera autoritatea fondatorilor care se ocupă în continuare de business.  Prima mea interacțiune cu Mircea Căpățînă a fost în 2017, când mă relocam în București și, între destinații fiind, mă bazam că voi emite o serie de facturi, la o cafea de 15 minute, de pe iPad. N-am reușit, aplicația nu era optimizată pentru mai mult de iPhone, ceea ce mi-a produs un spike de frustrare pe care le-am revărsat online, bineînțeles. Mircea Căpățînă a fost pe fază, a recunoscut că a fost o eroare faptul că aplicația era disponibilă pentru tablete și a eliminat-o imediat. Am rămas cu vibe pozitiv după experiența asta. De atunci am avut multe interacțiuni cu call centerul lor și de fiecare dată am avut experiențe pozitive. Eu și Mircea Căpățînă am păstrat o relație cordială, ne-am întâlnit și conversat pe la evenimnte, iar acum, iată, am făcut un interviu pe care, vorba fie între noi, îl programaserăm încă din vara anului trecut.  Însă timingul e cum nu se putea mai bine. Putem spune că SmartBill vede în real time cum stă economia în România, față de Stat care așteaptă depunerea declarațiilor de final de lună. Iar acest detaliu m-a făcut conștient de faptul că pot avea o discuție cu Mircea Căpățînă pe starea economiei din prezent și pe cea viitoare. Chiar și cu cifre la purtător, discuția noastră este tot la nivel speculativ pentru că niciunul dintre noi nu a mai travesrat o astfel de perioadă atât de imprevizibilă, ceea ce face greu spre imposibil să dai verdicte.  Mircea Căpățînă e optimist. Mi-a spus că el crede că economia o să-și revină mai repede decât am putea spera, cunoaște companii care acum 3 luni erau aproape de declararea falimentului, iar în prezent au încasări mai mari decât înainte de intrarea în starea de urgență. Condiția ca lucrurile să rămână așa este ca un al doilea val de infectări să nu mai vină, pentru că asta ar fi demoralizator și ar băga în depresie inclusiv economia.  E un interviu pentru antreprenori, start-up-eri și restul celor care se află în mediul de business sau au tangență cu el. Deci e pentru toată lumea care vrea să afle cum a evoluat un business precum SmartBill, cum a dezvoltat produse și făcut marketing, ce a făcut în pandemie când a strănutat alături de IMM-uri și cum arată mediul de business din România.  Ca de obicei, după ascultare, vă reaminteasc că apreciez feedback, mentions în social media și tags în facebook stories sau instastories, subscribe pe Spotify, Anchor.fm și Apple Podcast. Pe Apple Podcast lăsați steluțe și comentarii.

Raul Gheaba mi-a răspuns propunerii de-a face un interviu, într-o noapte, undeva la ora 23:30. L-am tras deoparte dintr-o dezbatere care se iscase la mine pe contul de Facebook vizavi de subiectul Alexandru Bălan/ Colo. Am considerat că asta e momentul ăla bun pe care-l așteptam ca să-l invit în HURDUcast, pentru că de amenințat l-am tot amenințat de-a lungul timpului că-i pun microfonul sub nas. ropunerea a fost simplă, hai să continuăm discuția în podcast. Ceea ce s-a și întâmplat. Raul Gheba a fost desemnat the copywriter of the year 2019 la evenimentul de profil organziat de ADC România. Ultima campanie cu care a terminat anul pe val a fost cea de la Catmobile, de black friday, cu Micutu. Hai, că o știți. E coleg cu Alex Coteț și, de altfel, ei formează un duo neoficial al industriei. E și comediant, și podcaster și printre titulaturile trecutului se regăsește și cea de jurnalist. A făcut parte din redacția Academia Cațavencu, a scris și pentru Vice, printre altele.  În dezbaterea care a început la mine pe contul de Facebook, Raul Gheba recunoaște că oamenii din agenții nu fac research pe influecerii pe care-i aleg sau propun și explică, citez: Vrei sa-ti spun o chestie. Eu l-am propus cu gura mea pe Colo in anumite campanii, nici nu mai stiu daca s-au facut sau nu. Stiam eu ce zice si ce face colo in ele? Nope, doar stiam ca are subscriberi si face content pentru gameri. Chestia asta horror e mai veche de un an si de abia acum a iesit la iveala. Sunt eu, Raul, responsabil pentru ce a zis omul ala? Sau sunt eu, brandul X, dator sa stiu absolut tot ce posteaza un content creator ca sa-l pot bookui? Sigur, intr-o lume ideala, asa ar fi, dar in lumea in care traim stim foarte bine ca nu se poate intampla niciodata, pentru ca nimeni n-are bani sa plateasca un om in agentie sa stea sa-l asculte pe colo in cele 3 ore de streaming zilnic (sau cat o face) ca sa faca pe politia cu el. Also, mai e si chestia asta. Oare colo era de cacat de dinainte sau a devenit de cacat in momentul in care a zis chestia asta? E ca la louisck. Mi-au placut toate specialurile lui din perioada aia cand el forta femei sa se uite la el facand lba. acuma ar trebui ca retroactiv sa nu-mi mai fi placut in trecut? Asta l-a făcut să fie el, la rândul său, subiect de dezbatere în alte colțuri de internet. Rămâne în continuare asumat. Mi-a explicat de ce a făcut afirmațiile respective și ce crede că industria nu se va schimba doar pentru că s-au inflamat câțiva influenceri. Mi-a mărturisit că a avut momente când s-a săturat de industrie și ce face el să schimbe ce nu-i e pe plac.  Am discutat despre ce e greșit și inclusiv despre modul de măsurare al valorii și calității contentului. Aș putea să vă zic mai multe, dar mai bine vă recomand să play.  Ca de obicei, după ascultare, vă reaminteasc că apreciez feedback, mentions în social media și tags în facebook stories sau instastories, subscribe pe Spotify, Anchor.fm și Apple Podcast. Pe Apple Podcast lăsați steluțe și comentarii. 

Știu, se discută mult spre foarte mult despre nefăcutele influencerilor cu cifre mari. Spun "cu cifre mari" pentru că ei sunt cei mai vizibili, iar noi am avut timp în perioada asta de stat acasă să-i vedem mai bine și să analizăm mai atent ce e și ce nu e în regulă în această ramură a industriei de marketing și comunicare. Nu vorbim aici de endrosare de produse sau reprezentare, ci de un subiect mai greu, pe care majoritatea dintre noil îl catalogau până acum content de proastă calitate când, de fapt, a te poza sau te filma sumar îmbrăcat, în impostaze provocatoare, nu e nimic altceva decât a produce content softporn.  Nu am plecat cu asta la drum când am decis acest interviu, cu Ioana Bauer, președinte al asociației eLiberare, organism a cărui misiune este prevenția fenomenului de trafic de persoane. Dar pe parcursul documentării mele am ajuns să-mi pun întrebarea dacă softporn-ul promovat excesiv pe rețelele de socializare poate fi perceput drept normalitate de către minori și astfel ei să fie cu un pas mai aproape de a intra în rândul victimelor traficanților de persoane.  Răspunsul, pe larg, în interviu.  Împreună cu Ioana Bauer am încercat să cartografiem cât mai mult din ceea ce presupune traficul de persoane. Am citat statistici, le-am analizat, am ajuns la subiectul educației sexuale în școli, la responsabilitatea pe care o poartă părinții și societatea, la modul general, la idei și soluții de a face parental control și de a înțelege tehnologia. N-am lăsat deoparte nici preconcepțiile care ne guvernează la nivel individual, nici corupția sau birocrația din aparatele de Stat, nici măcar sistemul juridic.  În timp ce toate problemele ridicate pot deveni ample subiecte de dezbatere, un lucru e sigur. Racolarea victimelor traficului de persoane se întâmplă din ce în ce mai mult în online și pandemia a favorizat fenomenul. Motivul este extrem de simplu. Suntem fiecare dintre noi acasă și acasă ne simțim în siguranță, ceea ce ne face simțurile să adoarmă.  Hate speech-ul și bullying-ul online sunt și ele pe lista elementelor care pot impinge un om vulnerabil să devină o victimă. Drept idei principale am extas: Statisticile sunt binevenite, dar sunt orientative, fenomenul traficului de persoane este mult mai grav. Recrutarea unei persoane vulnerabile e posibilă online pentru că în online oricine poate fi oricine și orice. Promisiunea unui loc de muncă este cea mai întâlnită metodă de operare. Lover boy este a doua. Cel care recrutează online studiază victimele foarte bine. Traficul de persoane începe cu promisiunea unei vieți mai bune. Punem presiune pe oamenii vulnerabili ca ei să nu devină victime, dar uităm de persoanele vulnerabile care pot să devină parte a sistemului. Povestea unei victime poate fi povestea fiecăruia dintre noi.  Faptul că nu vorbim despre probleme ele nu înseamnă că nu există. Nu vom eradica niciodată fenomenul dacă nu lucrăm și la corupție. România este una dintre sursele principale pentru traficul de persoane.  Ca de obicei, după ascultare, vă reaminteasc că apreciez feedback, mentions în social media și tags în facebook stories sau instastories, subscribe pe Spotify, Anchor.fm și Apple Podcast. Pe Apple Podcast lăsați steluțe și comentarii.

Cristian Iosub, pe scurt, este analist independent în securitate cibernetică și digital platforms manager @ Conversion Marketing. Așa dați de el. Are treabă și cu CERT, către care raportează vulnerabilități. Cam toate cazurile importante despre care ați citit până acum de la el au plecat. Subiectul este, după cum ați reușit să vă dați seama încă din titlu, termoscanarea. Vânzoleala din ultimele două săptămâni m-au făcut să aloc mai multă atenției bulei inflamate și să analizez tema cu un specialist. Avem motive să ne isterizăm? Și dacă nu, care e, de fapt problema? Comunicarea defectuoasă a structurilor Statului? E GPPR sau act medical? Ori este pur și simplu ceva care ne face să ne simțim incomod pentru că ne invadează spațiul personal? Câteva întrebări cu care am plecat la drum și care au primit răspuns în aproximativ 60 de minute de discuție.  Din conversație am desprins câteva idei principale: Măsurarea temperaturii este o procedură medicală, într-adevăr, dar nu act/ intervenție; Termoscanarea intră sub incidența GDPR doar dacă este asociată altor date care te pot identifica, cum ar fi numele sau poza ta - camerele de supraveghere cu termoscanare se supun GDPR; Nu putem vorbi despre triaj empidemiologic în cazul termoscanării la intrarea în clădiri, magazine etc; Termoscanarea o poate face oricine, dar este de preferat ca persoana responsabilă să primescă un minim de instruire pentru a înțelege contextele în care se află și a ști cum să reacționeze; Companiile au făcut deja un set de reguli și proceduri pentru a îndeplini corect prevederile legale -  nu te va da nimeni afară din magazin dacă ai puțin peste 37.3, cât este limita recomandată de Organizația Mondială a Sănătății, prevăzute în legea din România, de altfel; Ca de obicei, după ascultare, vă reaminteasc că apreciez feedback, mentions în social media și tags în facebook stories sau instastories, subscribe pe Spotify, Anchor.fm și Apple Podcast. Pe Apple Podcast lăsați steluțe și comentarii.

Bogdan Roșca este pentru mine unul dintre puțini oameni cu adevărat profesioniști din presă. Practică meseria asta din 1995 și tot de atunci lucrează în slujba Radio Cluj, post de radio regional, parte din SRR, pe care-l și conduce de aproximativ 6 ani. Mi-a fost șef, dar tot timpul l-am văzut drept coleg. Este o persoană extrem de echilibrată și competentă, adeptă a dezvoltării continue. Recent a terminat dreptul, printre altele. Este la zi cu tot ce presupune new media și tehnologie.  Mi-am dorit să am discuția asta cu el acum, la final de două luni de Stare de Urgență, pentru că voiam neapărat să analizez cu el ce s-a petrecut, cum s-a prezentat presa și cum s-au prezentat structurile Statului în relația cu ea, spre exemplu.  Etica și deontologia n-au fost evitate, derapajele sau erorile nici atât, sprijinul de 40 de milioane de euro pentru presă din partea statului a fost și el analizat, iar viiitorul radioului și prezența podcastului în preisajul media au primit câteva minute din atenția noastră, de asemenea. Nu am lăsat deoparte nici subiectul fake news și nici legitimitatea închiderii outleturilor media care răspândesc știri false.  Convorbirea noastră a devenit pe alocuri aprinsă iar unele întrebări și răspunsuri au picat din topor, fără ocolișuri.  Dintre ideile principale:  Centralizarea comunicării în perioada Stării de Urgență a fost o greșeală majoră. În Starea de Urgență democrația se anulează.  Când economia strănută, publicitatea intră-n comă. Podcastul are un viitor frumos în peisajul din care face parte, dar nu va interfera cu radioul. Oamenii așteaptă altceva de la radio și total altceva de la podcast.  Bine, subiectele sunt mai multe, ideile de luat și notat mai stufoase, dar le aflați odată ce dați play. E un interviu pentru oamenii din presă sau interesați de subiect, oameni de marketing și comunicare, oameni de agenție, antreprenori, freelanceri din industriile creative, poate chiar și cei care activează în sistemul juridic.  Aș zice că e chiar pentru toată lumea, de fapt.   Ca de obicei, după ascultare, vă reaminteasc că apreciez feedback, mentions în social media și tags în facebook stories sau instastories, subscribe pe Spotify, Anchor.fm și Apple Podcast. Pe Apple Podcast lăsați steluțe și comentarii.

E prima dată când am o dificultate în a scrie o descriere pentru un episod de HURDUcast. Nu, numele invitatului de astăzi nu este o coincidență, de aici și dificultatea asta despre care vorbesc. Nu pentru că nu știu cine este Roxana Hurducaș din punct de vedere profesional, căci la modul cât se poate de obiectiv este unul dintre cei mai buni specialiști pe care-i cunosc, ci pentru că nu știu exact cu ce să-ncep când vine vorba despre ea. Este omul a cărui părere o respect cel mai mult, omul pe care-l bag cu adevărat în seamnă când îi cer feedback pe proiectele la care lucrez și cu siguranță persoana cea mai organizată și ordonată pe care o cunosc. Pentru ea etica muncii ocupă un loc fruntaș, are abilitatea de-a privi lucrurile obiectiv chiar și atunci când ai zice că nu ai cum să-i ceri asta, observă detalii care de cele mai multe ori scapă unei echipe întregi și nu-i e frică tocmai pentru că-i e frică. Frica ei are multe forme, iar despe cea care vorbește aici este cea de penibil. Fricile astea o fac să își dorească să le învingă și astfel orice proiect pentru ea e o nouă șansă de avansare sau consolidare din punct de vedere profesional.  Am cunoscut-o în rolul directorului de marketing al celei mai mari companii de curierat din țară, FAN Courier, și o asist de pe margine în tranziția de consultant independent și auditor de marketing. Nu avem de-a face cu două Roxane diferite, ci cu una singură care se adapteaza la sine înainte de toate. Roxana e self made professional. A învățat totul singură. Suferă, într-o formă acută, de sindromul impostorului. Din acest motiv livrează doar ceea ce este sigură că e bun de livrat. Poate sta nopțile să nu doarmă ca să găsească cea mai bună idee sau variantă. Nu a fost deloc un director de marketing simplu. Nu acceptă orice, dar măcar a învățat să dea feedback constructiv, zice.  De când e liberă de contract și a devenit auditor și consultant de marketing și-a schimbat puțin părerea despre cei lucrează în regim de freelance sau remote. A învățat haosul, sentimentul de neproductivitate sau de pedalare-n gol. Dar s-a adaptat în nici două luni.  Am vorbit cu ea despre cum trece un director de marketing de partea celaltă, a furnizorului. Despre ce a însemnat decizia de a pleca din compania în are era de 14 ani și de ce a luat decizia asta, până la urmă. I-am cerut detalii despre munca unui auditor de marketing și despre workflow-ul cu clienții. Evident că am vorbit și despre influencer marketing, campanii și modul în care le gândește, distribuția bugetului mai ales în criză și personal branding.  Bine, subiectele sunt mai multe, dar le aflați odată ce dați play. E un interviu pentru creativi, oameni de marketing și comunicare, oameni de agenție, antreprenori, freelanceri din industriile creative.  Ca de obicei, după ascultare, vă reaminteasc că apreciez feedback, mentions în social media și tags în facebook stories sau instastories, subscribe pe Spotify, Anchor.fm și Apple Podcast. Pe Apple Podcast lăsați steluțe și comentarii.

Alexandru Negrea nu este la prima apariție în seria HURDUcast. Mai are cel puțin un la activ și-o puteți asculta aici.  Ziceam atunci:  Alexandru Negrea era, până mai recent așa, băiatul ăla care știe cum e cu Facebook. Dacă erai în România și spuneai Facebook, te gândeai automat la Alexandru Negrea. Dar el e mai mult de atât în prezent. E băiatul cu social media și conținutul multimedia, cel care prestează traininguri periodic chiar și pentru companii. Sunt convins că ați auzit de Social Smarts și la fel de convins sunt că dacă încă nu, o să căutați pe Google. În plus, Alexandru Negrea organizează SO Meetups, una dintre cele mai recunoscute serii de întâlniri din industria de comunicare, unde invitații lui prezintă studii de caz sau oferă know how acumulat din proprie experiență. A avut până în prezent peste 1.400 de cursanți, deci are experiență la predat și aproximativ 1.400 de oameni care să-l recomande. Are o minte extrem de analitică. Citește foarte mult despre industria în care activează și dă mai departe ce i s-a părut interesant. O face prin newsletter-ul prin Whatsapp, conversație pe care el a popularizat-o în ultimul an. Eu spun că este un Cristian Tudor Popescu al internetului românesc. Cadența vocii, ușoara aroganță cu care tratează subiectele, faptul că-și poate da oricând cu părerea despre social media și segmente conexe îl recomandă pentru postul de CTP. Nu vi se pare? Unii zic că e trainer bun, alții că nu chiar și că nu înțeleg de ce e slăvit. Poate că interviul ăsta o să vă elucideze misterul și o să aflați de ce. Eu zic că Alexandru Negrea are o istețime ascuțită, dar nu iese foarte mult în evidență, nu pentru că nu ar putea, ci pentru că nu-și dorește. Este preocupat de inteligența emoțională, de a se înțelege pe sine și a lumea care-l înconjoară. Se plimbă pe munți și fuge în citybreak-uri. Excelează la capitolul brading personal și simte piața ca un antreprenor. Am descoperit în timpul interviului că avem în comun niște munți tatuați pe piele. Pentru mine e o plăcere să stau la povești cu el de ficare dată, deși nu mi-a plăcut tot timpul de el. Îl știu de vreo 10 ani, dar am început să intracționăm serios abia de când am ajuns în București. Cred că el a spart gheața când m-a invitat la o sesiune de SO Meetups. Spre deosebire interviul precedent, aici am discutat despre el. Prea puțin o face. L-am întrebat cum o duce-n pandemie și izolare, ce-a făcut ca să-și continue viața profesională și cum și-a ajustat workflow-ul, despre ce-i lipsește și ce nu. Dar am discutat și profesional, pentru că este un partener foarte bun de discuție și când apare acest subiect, astfel că am vorbit despre funneluri de vânzare, customer journey, bugete de marketing, content sau performnace marketing, toate în context de contractare economică și lentoare de comunicare. L-am întrebat și ce-a văzut bun sau rău în perioada asta în ceea ce privește acțiunile brandurilor.  A ieșit o discuție bună, de dat mai departe.  E un episod pentru social media managers, antreprenori, directori, șefi de departamente de marketing și comunciare, oameni din industrii creative, organizatori de evenimente, brand managers, influenceri și chiar profesori de la facultăți cu profil de comunicare. Ca de obicei, după ascultare, vă reaminteasc că apreciez feedback, mentions în social media și tags în facebook stories sau instastories, subscribe pe Spotify, Anchor.fm și Apple Podcast. Pe Apple Podcast lăsați steluțe și comentarii.

Pe Vlad l-am întâlnit prima dată la unul dintre evenimentele pe care le organizează în jurul publicației pe care o conduce. Foarte posibil să fi fost la tabăra start up your life, unde am bifat prezența pentru a susține un workshop.  E unul dintre cei mai așezați, liniștiți și conștiincioși oameni pe care-i cunosc. El zice că nu se ia în serios, dar cred că fix seriozitatea pe care o afișează l-a ajutat să crescă start-up.ro, pentru că altfel partenerii săi nu cred că ar fi intrat în horă cu el.  Start-up.ro a fost fondat acum vreo 4 ani și jumătate, iar de atunci tot crește și dintr-un proiect indie de presă se transformă într-unul care-și face loc printre ăia mari. Spre deosebire de start-up-urile despre care scrie, al său nu a dispărut în primul an, deși după primele 15 zile spune că se gândea dacă nu ar fi cazul să închidă și să facă altceva. Simte că-l apasă sindromul impostorului, se întreabă periodic dacă ceea ce face el contează și dacă da, pentru cine, dacă e jurnalist sau marketer ori event planner. E conțtient că atuunci când scrie articole e jurnalist, când face campanii și gândește proiecte cu brandurile cu care colaborează e marketer sau event planner. Dar nu se poate decide asupra unei meserii.  S-a apucat de presă pentru că nu știa să facă altceva, zice. Completează cu faptul că a trecut prin "presa mare" și-ți dă de înțeles că a făcut tot posibilul să nu piardă timpul degeaba. Ba plusează și spune că el e de acord cu workaholismul până la o anumită vârsta. Nu se consideră vizionar, nu-și arogă merite, împarte totul cu echipa sa. Pentru el presa a fost și o metodă de a trece peste timiditate.   Dacă-l întrebi ce a învățat după atâția ani de scris despre business-uriși tehnologie, răspunde că "e foarte relaxant să spui că ești cel mai sărac din cameră" și că "de la o vârstă poți să riști orice".  Dă play interviului și-o să mai descoperi niște idei bune și insight-uri despre cum poate funcționa un business de presă în 2020. Am discutat despre presă, tehnologie, segmentul de tech reviews din România, start-up-uri șamd.  Ca de obicei, după ascultare, vă reamintesc că apreciez feedback, mentions în social media și tags în facebook stories sau instastories, subscribe pe Spotify, Anchor.fm și Apple Podcast. Pe Apple Podcast lăsați steluțe și comentarii.

Andreea Vrabie este realizatoare podcastului Pe Bune, parte din Decât O Revistă, de vreo 3-4 ani. Când a început ea să facă asta în România, nu cred că erau mai mult de trei podcasturi. Cu tot cu al ei. E veteran, deci.  De-a lungul timpului, până să ajugă să realizeze și producă una dintre cele mai apreciate show-uri de acest gen, a trecut printr-un proces de transformare notabil, aș zice eu.  La un moment dat era consultant în trenduri, iar asta se întâmpla la scurt timp după ce venise de la Londra, locul unde urmase niște studii și lucrase în publicitate. S-a întors pentru că a vut să schimbe ceva. Acum și-a regândit opțiunile și nu se mai concentrează pe asta. Normal, de altfel, pentru că toți ne tocim încercând să producem schimbare în jurul nostru. Episodul de față e făcut la o săptămână după ce au început să curgă în mod oficial restricțiile. Niciunul dintre noi știa exact de are de făcut. Stabiliserăm interviul cu ceva vreme înainte, dar statul acasă ne-a prins înainte de-a ne întâlni, ceea ce a devenit o problemă pentru amândoi. Suntem de școală veche și, cel puțin profesional, ne asemănăm în câteva privințe. Două dintre ele ar fi etica muncii și realizarea interviurilor față în față, ceea ce prin deducție logică înseamnă teama și refuzul de-a ieși din zona asta de confort și a le realiza la distanță, fără să vezi expresiile de pe fața omului din fața ta. A fost o provocare, așadar, și pentru amândoi a fost prima încercare de acomodare cu noul normal, acela în care noi ne realizăm interviurile de acasă.  A ieșit o discuție extrem de sinceră. Unii dintre voi s-ar putea s-o găsiți chiar... liniștitoare. Multe lucruri de luat și pus deoparte o să găsiți, iar dintre ele mi-am notat: Îmi e greu să-mi amintesc cine eram acum o săptămână (nr. cu o săptămână înainte intraseră în vigoare restricțiile de circulație iar toată lumea se adapta vieții între 4 pereți); N-am vrut să realizez eu podcastul, eu am vrut doar să-l produc, nu am crezut că sunt persoana potrivită; Interviurile nu devin mai ușoare chiar facă fac asta de niște ani, ba din contră; Am pornit podcastul pentru că voiam să aud conversații de care aveam nevoie. În 75% din cazuri invitații mei spun după interviu că se simt ca după o sesiune de terapie; Cele mai bune idei vin dintr-o nevoie personală; Prin podcastul meu vreau să fac oamenii să gândească cu voce tare; Fac ceea ce-mi place și consider luxul de a face asta drept succes. Ca de obicei, după ascultare, vă reamintesc că apreciez feedback, mentions în social media și tags în facebook stories sau instastories, subscribe pe Spotify, Anchor.fm și Apple Podcast. Pe Apple Podcast lăsați steluțe și comentarii.

Știu, vă gândiți destul de rar la faptul că voi, cei apropiați vouă sau companiile voastre, pe care le dețineți sau pentru care lucrați, puteți deveni victime ale atacurilor cibernetice. Nu o faceți pentru că fie vă gândiți că nu sunteți chiar atât de importanți încât să atrageți atenția atacatorilor, fie că nu aveți nimic de ascuns sau că nu vi se poate întâmpla chiar vouă.  Suntem în lockdown de ceva vreme deja, iar statul acasă și lucratul din spațiul ăsta a devenit normalitate. Am terminat cu plânsul că izolarea socială ne produce disconfort și am trecut la a ne continua viața cu toate valențele ei profesionale sau personale. Stăm acum online mai mult ca niciodată.  Acesta este motivul pentru care am vorbit cu Bogdan Botezatu, director de cercetare și amenințare la Bitdefender, și mai ales pentru că este în mijlocul acțiunii.  Am discutat cu el despre: scammurile venite în numele World Health Organisation, NATO sau alte instituții pirn care se cer donații, în principal; cum arată un link suspect care ne ajunge pe ecran via mail, sms sau social media și cum îl poți cataloga drept suspect chiar dacă nu pare; fișierele din mailurile nesocilitate și ce pot ascunde ele; vulnerabilitățile sistemelor de operare Android sau iOS și a aplicațiilor dezvoltate pentru aceste platforme; vulnerabilitățile aplicației de video call Zoom și dacă vorbim despre privacy sau security ori amândouă; adware și cum te poți pricopsi cu probleme doar făcând websurfing, fără să dai click pe ceva anume; 2 step/factor authentification și slăbiciunea sms-ului în acest proces; securitatea datelor spitalelor care acum procesează mai multe informații ca niciodată; cum facem să câștigăm încrederea persoanelor din familie, să povestească cu noi despre acest subiect, fără să se simtă prost că nu dețin informații și astfel să ceară ajutor pentru a înțelege baza protejării de atacuri online; cum se face take over unui cont de pe o rețea de socializare, pagină de brand sau cont de advertiser - must listen pentru cei din marcomm.  Am reținut:  Fă testul plauzabilității ori de câte ori te găsești în fața a ceva care-ți pare dubios; Un slide over peste link, înainte de click, trebuie să devină obicei - nu toate browserele știu să facă asta by dafault, unele au nevoie de setări suplimentare - astfel link-ul primește un preview în colțul de jos al browserului și astfel să arate ce e cu el; E indicat să anunți entitatea în umele căreia cineva ți-a trimis un mail de tip scamm; Cumpără online din susrse de încredere și nu trimitem bani către surse suspecte; Nu băga în seamă mailurile nesolicitate, lucru valabil și pentru sms-uri; Android are nevoie de atenție suplimentară, mai ales la capitolul aplicații descărcate de copii; Zoom nu este criptat end to end iar asta nu se rezumă doar la probleme de privacy, ci înseamnă inclusiv probleme de security; Routerele Linksys au o periadă grea pentru că au devenit ținta unor atacuri puternice, chiar și cu forță brută; Exact ca-n capra cu trei iezi, nu răspunde străinilor, nu te însoții cu ei online și nu umblați neprotejați pe străzile de pe interenet - Bitdefender a prelungit perioada de trial de la 1 lună la 3 pentru pachetul Total Security, așa că profitați.  Spor la play. Găsiți în arhiva de interviuri încă 3 pe tema cybersecurity, unul tot cu Bogdan Botezatul celelalte cu alți doi colegii de-ai lui.  Ca de obicei, după ascultare, vă reamintesc că apreciez feedback, mentions în social media și tags în facebook stories sau instastories, subscribe pe Spotify, Anchor.fm și Apple Podcast. Pe Apple Podcast lăsați steluțe și comentarii.

Octavian Graure este un artist în adevăratul sens al cuvântului, chiar dacă arta lui este una neconvențională.  Mă rog, arta prin definiție e ceva care frizează tradiționalul, dar aici vorbim despre ceva care la noi încă nu e mainstream și nici nu o să fie curând. Octavian Graure este sneaker artist. Artist care își face de lucru cu încălțămintea sport, de stradă. Sneaker e un termen care definește încălțămintea sport de stradă, sneakerhead este cuvântul care face trimitere la, să-i zicem, o religie. Există o cultură urbană creată în jurul adidașilor, iar genul ăsta de încălțări a ajuns să releve statut social al purtătorului.  Chiar și eu am fost prins de fenomen și acum am un dulap plin de încălțăminte sport, atît pentru stradă cît și pentru antremente, care a devenit neîncăpător.  Dar ce face Octavian Graure, de fapt? Pictează pe încălțămintea sport. A fost primul care a făcut asta în România, iar pentru că mindsetul său este de antreprenor cu accente de marketer, s-a îngrijit de imaginea lui în așa fel încât prin munca lui să devină un influencer respectat. Contul său de Instagram numără în acest moment peste 70k de followers, comunitate pe care a adunnat-o în jurul său și a muncii sale în mod organic.  Este și el, ca mulți alții intervievați în HURDUcast, self made.  A învățat singur ce are de făcut și a perseverat încă de la o vârstă fragedă, 17-18 ani. Face bani cu pasiunea lui, are planuri mari de scalare prudentă - nu vrea să crească necontrolat și să devină victima propriului succes. A stat o vreme în București, dar s-a multat înapoi, acasă, că are nevoie de liniște și să poată lucra în voi la proiectele pe care le are în plan sau derulare. Acasă înseamnă Videle, Teleroman, de unde a și venit cu trenul pentru interviul ăsta și pentru a mai participa la un eveniment care a avut loc în aceeași zi. E repezentat de Global Records de trei ani. Are o colaborare de lungă durată cu Samsung și face parte din Team Galaxy. Valorizează foarte mult loialitatea, respectul și asumarea.  E un intreviul pentru creatori de conținut multimedia, influenceri și creativi. Pentru comunicatori, marketeri și oameni de agenție.  Spor la play.  Ca de obicei, după ascultare, vă reamintesc că apreciez feedback, mentions în social media și tags în facebook stories sau instastories, subscribe pe Spotify, Anchor.fm și Apple Podcast. Pe Apple Podcast lăsați steluțe și comentarii.

Starea de Urgență este o perioadă destul de confuză pentru majoritatea dintre noi.  S-au schimbat multe, de la organigrama de funcționare a Statului până la detalii legislative mai mult sau mai puțin minore, dar care ne erau clare până acum câteva zile. Au apărut noțiunile de șomaj tehnic aplicat la scară largă, telemuncă sau munca de la distanță, școală online, subvenție pentru părinții care stau acasă cu copiii pe perioada suspendării școlii șamd.  Ce înseamnă toate astea pentru noi?  Ei bine, pentru aceste răspunsuri am inițiat o discuție cu Ana-Maria Udriște, avocat și fondator al avocatoo.ro, platforma care se află în top trei platforme juridice din țară. Ana-Maria și echipa ei au tratat pe larg toate aspectele legale ale perioadei pe care o traversăm acum din cauza pandemiei COVID-19, iar materialele pe acest subiect au fost citite de mai bine de jumătate de milion de români până în prezent.  Bineînțeles, în acest interviu am tratat și implicațiile pe care le au prevederile legale asupra persoanelor fizice și am întrebat inclusiv ce valoare are declarația pe propria răspundere pe care trebuie să o înmânezi autorităților dacă-ți este solicitată o explicație pentru deplasarea în timpul căreia ai fost surprins.  Este un interviu pentru antreprenori, pentru angajați, pentru cei care vor să înțeleagă mai bine ce implicații legale există sau pot apărea în contextul Situației de Urgență.  Din acest interviu am subliniat, la prima vedere: - Este foarte complicat să legiferezi, să scrii legi. Este și mai complicat să o faci într-un context cu implicații majore ca cele generate de pandemia COVID-19. - Șomajul tehnic nu s-a mai aplicat în forma asta de mai bine de două decenii. - Subvenția pentru părinții care stau acasă cu copiii pe durata suspendării școlii nu se aplică și pe perioada în care copiii vor fi în vacanță. Telemunca sau munca de la distanță, acolo unde poate fi implementată, anulează zilele libere pentru care ai putea primi această subvenție/indemnizație pentru a sta acasă cu copilul.  - Pentru că acest cadru legislativ a fost pus la punct pe repede înainte și are multe lacune, există șanse foarte mari să apară un val de procese pe rolul instanțelor după ce se finalizează Situația de Urgență.  - Vor fi angajatori care vor face abuz folosindu-se de această perioadă. Lucru valabil și pentru clienți.  - Situația de Urgență nu este forță majoră!  - Încă nu știm exact la ce folosește certificatul pentru situații de urgență, nu există încă normă de aplicare.  - Un avocat bun în această perioadă este unul care poate îmbina juridicul cu business-ul.  - Nu știm ce valoare are declarația pe propria răspundere.  Ca de obicei, după ascultare, vă reamintesc că apreciez feedback, mentions în social media și tags în facebook stories sau instastories, subscribe pe Spotify, Anchor.fm și Apple Podcast. Pe Apple Podcast lăsați steluțe și comentarii.

Traversăm o situație nu tocmai roz.  Pandemia ne-a pus pe pauză sau dacă nu ne-a pus, cu siguranță ne-a încetinit. Rafturile magazinelor sunt de mai bine de o săptămămână aproape goale, antreprenorii caută oportunități și resurse pentru a continua, informațiile sunt de cele mai multe ori amplificate de panică și confuzie, iar cea mai mare parte dintre noi, drept rezultat, se alege cu un bagaj plin de anxietăți, frici, panici șamd. Dar este asta calea de urmat? Este acest cerc vicios greu de rupt sau ignorat? E recomandat să ieși din el sau pierzi ceva dacă o faci? Mai important, este o situație de care trebuie să trecem sau prin care trebuie să trecem? Este despre feeling good sau getting better? Cum depășim momentul și cum trecem la acțiune? E totul atât de grav pe cât pare? Am încercat să răspund acestor întrebări alături de Hedi Hoka, psiholog doctor și autorul bestsellerului Iubesc să fiu femeie, unul dintre cei mai buni specialiști în domeniu pe care am reușit să-i cunosc de aproape, care este foarte conectat la tehnologie și la procesul de educare, mare fan al științei. Hedi este totodată și antreprenor și, printre altele, a pus bazele și conduce una dintre cele mai căutate grădinițe din Transilvania, grădinița Biobee din Cluj-Napoca. Pentru că este unul dintre oamenii de business direct afectați de COVID-19, am întrebat-o inclusiv ce ar trebui să facă un atreprenor în astfel de momente. Am întrebat chiar și cum ar trebui să comunice acum brandurile din pucntul de vedere al psihologului, iar pe final aveți 3 minute de exercițiu de respirație pe care să-l practicați ori de câte ori simțiți nevoia.  Este un interviu realizat la distanță, jumătate printr-o convorbire online, jumătate discuție telefonică. Logistica de înregistrare nu a fost tocmai de partea mea.  Discuția este pentru toată lumea, iar dintre ideile principale eu mi-am notat: Stresul de acum este generat de incertitudine pentru că sutem forțați să stăm în starea de prezent, dar stresul nu este întotdeauna un lucru rău. Anxietățile apar pe fondul incertitudinilor. Instinctele de bază sunt cele care încearcă să preia controlul acum și să ne ghideze.  Trebuie să trecem prin situație, nu peste ea.  Scopul nostru pe Pămînt este evoluția, iar evoluâie fără durere nu există. Rutina ne salvează și ne ajută să găsim resurse pentru a continua. Avem nevoie de ea cu atît mai mult cu cât activitatea noastră fie se desfășoară acasa în autoziloare sau carantină.  Urmărirea contiuă a știrilor nu este cel mai bun lucru pe care îl poți face pentru tine. O minte care o grămadă de lucruri de procesat nu face altceva decât să alimenteze anxietăți. Mintea are rolul să gândească, dar să nu credem tot ce gândim în aceste zile. Creierul nostru se agață de orice informație care induce stare de alertă sau panică. Ajutorul oferit unul altuia este unul dintre lucrurile bune pe care le putem face chiar și pentru noi. De fiecare dată cînd ajutăm pe cineva, ne ajutăm pe noi înșine.  Spălatul pe mâini este cel mai bun exercițiu de mindfullness.  A fi antreprenor înseamnă toleranță la incertitudine și schimbare.  Antreprenorii ar trebui să fie experți la a rezolva probleme. Lecția pe care ar trebui să o învățăm din această perioadă este umanitatea, lucru pe care incluisv brandurile ar trebui să-l înțeleagă și să-l adopte. Ca de obicei, după ascultare, vă reamintesc că apreciez feedback, mentions în social media și tags în facebook stories sau instastories, subscribe pe Spotify, Anchor.fm și Apple Podcast. Pe Apple Podcast lăsați steluțe și comentarii.

Numele Anamaria Hâncu este sonor pentru două industrii, cea a organizațiilor non-guvernamentale și cea a muzicii.  Să explic.  Numele ei se confundă cu programul național anual de colectare a deșeurilor și implicit de curățare a Româniai, Let's do it, Romania!, și de ceva vreme deja cu Global Records, cea mai vizbilă și puternică casă de discuri a prezentului din România, unde este talent manager.  Este membru fondator al Let's do it, România!, proiect pe care l-a început alături de Liana Buzea - interviu cu ea ai aici în Oglinda din Baie, realizat de Roxana Hurducaș -, într-o cafenea, în 2009, după ce a văzut un clip viral pe rețelele de socializare în care niște oameni făceau curățenie generală în țara în care locuiau. I s-a părut imposibil în primă instanță, dar a reconsiderat, s-a încăpățânat, și iată că astăzi încă avem acest proiect căruia nici oamenii care-l inventaseră nu-i dăduseră vreo șansă. Persoanele din echipa care s-a format în jurul ei sunt astăzi nume de referință în lumea ONG-urilor sau a campaniilor și a departamentelor de CSR.  Pe de altă parte, chiar dacă proiectul a avut succes, Anamaria Hâncu tot voluntar era iar sursele de venit inexistente. După ce a implicat-o pe Inna în prima campanie de curățenie națională, ocazie cu care s-au și cunoscut, Anamaria a fost invitată să aplice pentru postul de comunicator în echipa Innei. A picat primul interviu și explică în interviu de ce.  Anamaria Hâncu este smart, încăpățânată să obțină rezultate, autodidactă, fără frică de eșec, pro activă și foarte bine conectată.  Am vorbit cu ea despre ONG-uri, CSR, începuturile Let’s do it, Romania!, despre cum a ajuns la Global Records și despre ce presupune jobul ei acolo, mi-a explicat cum funcționează lumea muzicii și cum se promovează un artist, plus multe altele din industriile astea și cea de comunicare. Este un episod pentru cei care se întreabă dacă ideea lor va funcționa vreodată, pentru cei care nivelul de motivație este scăzut, pentru antreprenori la început de drum sau profesioniști la început de carieră. Este pentru oamenii de comunicare și marketing, artiști, social media managers șamd. Spor la ascultat și dat mai departe. Ca de obicei, după ascultare, vă reamintesc că apreciez feedback, mentions în social media și tags în facebook stories sau instastories, subscribe pe Spotify, Anchor.fm și Apple Podcast. Pe Apple Podcast lăsați steluțe și comentarii.

*e martie așa că luna asta voi publica episoade doar cu și despre femei; acesta este primul episod din seria, să-i zicem, martie*  Bianca Adam nu a bifat încă un sfert de secol de existență și deja a făcut mult mai multe decât mulți dintre noi, cei care am trecut bine de 25 de ani.  Spre deosebire de noi, însă, climatul în care a crescut ea a venit la pachet cu o mulțime de posibilități. La fel ca Selly, care e mai mic ca ea și cu care am făcut deja un interviu, btw, și ea din Craiova, și ea a reputat succes ca vlogger. Canalul ei de YouTube are în prezent 1,63 milioane de subcribers, aproape 1 milion de followers pe Instagram și vreo 200 de mii de followers pe contul personal de Facebook.  Diferența e că Bianca Adam este printre primii, dacă nu chiar primul, vlogger din România. Iar Selly, Ilie sau Max au apărut pe canalul ei și de acolo au decolat.  Cariera, că deja-i putem spune carieră, și-a început-o pe la 14 ani, vârsta pe care o avea de altfel și când am descoperit-o eu. La 14 ani făcea producții pe care eu le consider complexe chiar și acum, în 2020. Aveau scenariu, actori, montaj șamd. Mindblowing. Apăruse sub numele de Tequila, nickname de care nu a scăpat și nici nu crede că va reuși vreodată să-l lase în trecut.  Ani mai târziu, Bie se comportă ca un artist complet. Scrie scenarii, joacă în propriile producții, filmează, montează, face muzică, cântă și are concerte, concepe show-uri, dezvoltă campanii de comunicare pentru branduri șamd. Fanii o plac, iar într-o vreme s-a mutat din apartamentul în care stătea pentru că veneau extrem de mulți oameni la bloc ca să o vadă și să-i ofere cadouri, ceea ce l-a făcut pe administrator să ia măsuri.  Bianca Adam e un amalgam de skills-uri care nu are nicio problemă cu ridicolul, ba chiar spune că este prietenul ei cel mai bun. Dacă o vezi pe stradă e sigur în contrast cu tot ce e în jurul ei în acel moment. Are mindset de antreprenor.  Am vorbit cu ea despre de toate. Chiar și despre terapie sau religie. Despre ce-i place la segmentul de piață în care activează, despre ce-i aia autenticitate, despre vloggeri, branduri, campanii, influenceri, social media șamd.  E pentru toată lumea, dar mai ales pentru oamenii din marcomm. Adică advertising, marketing, comunicare, social media.  Push play, deci.  Ca de obicei, după ascultare, vă reaminteasc că apreciez feedback, mentions în social media și tags în facebook stories sau instastories, subscribe pe Spotify, Anchor.fm și Apple Podcast. Pe Apple Podcast lăsați steluțe și comentarii.

Alex Coteț nu e doar un scenarist și regizor. Este... el zice că e lăutar digital. Că face cam de toate.  Eu zic că e un Sergiu Nicolaescu al industriei de advertisnig. El scrie scenariul, el regizează, el joacă roul principal, el moare, el montează dacă e cazul. Mi-a spus că a învățat să le facă pe toate de nevioe și că nu e despre ego sau despre faptul că nu e nimeni în stare să-l egaleze în unele situații. Ultimul mare proiect în care a fost implicat și a scris o parte consistentă din scenariu este filmul de lung metraj Miami Bici. S-a filmat în Miami și-n el se regăsesc nume ca Matei Dima aka Bromania, Codin Maticiuc sau Florin Piersic Jr. Filmul a reputat deja succes în primele zile de rulat în cinematrografe, deci o să mai auzim multă vreme de el. Am vorbit și despre asta în interviu, da.  Pe scurt, în 2006 intra în echipa Sector 7 și de atunci încearcă constant să devină din ce în ce mai bun la jocul ăsta cu internetul. Și e bun. A semnat majoritatea clipurilor virale din ultima vreme. Și campaniile bune despre care se vorbește pe la conferințe. Cum a reușit performanța? Aflați din interviu, evident. Alex e și comediant. Dar nu asta m-a interesat la el. L-am surprins și căteva situații înainte de a-i propune un interviu, situații care m-au făcut să înțeleg că discuțiile pot fi în egală măsură și serioase, și profunde, și revelatoare pe alocuri. Astfel că interviul de aici este despre el, despre cum se vede pe sine într-o lume în care deadline-urile te omoară cu zile, în care responsabilitatea e mare și nu doar față de o singură entitate.  Sunt două ore de discuție despre industria de publicitate, despre filme, despre social media și implicațiile ei,  despre digital și content, despre cum scrii un scenariu reușit și despre economia normalului și chiar despre cum renușoti o lubeniță coaptă.  Ca de obicei, după ascultare, vă reaminteasc că apreciez feedback, mentions în social media și tags în facebook stories sau instastories, subscribe pe Spotify, Anchor.fm și Apple Podcast. Pe Apple Podcast lăsați steluțe și comentarii.

Când am demarat povestea asta cu podcastul, mi-am zis că voi invita inclusiv oameni cu care, pe românește, nu rezonez în cea mai mare parte a timpului. Asta pentru că eu chiar cred în pluralismul de idei și cred că nu toată lumea trebuie să fie de acord cu mine. Și nici eu nu trebuie să fiu de acord cu toată lumea. Mai mult, nu toată lumea trebuie să mă placă și nici eu, ați ghicit, nu trebuie să plac pe toată lumea. Dar mai cred, în egală măsură, că o întâlnire și-o dezbatere/discuție poate face lumină-n cameră.  Dragoș Stanca era unul dintre oamenii care nu-mi picau bine. După cum am concluzionat și-n interviul de față, se prea poate să mi se tragă de la faptul că eu și el suntem cam la fel și, știți cum e, de cele mai multe ori nu-ți place să vezi la altul ce vezi la tine. Nu-ți place să te vezi în oglindă adică. La o primă impresie, ca să rezum, Dragoș e aproximativ la fel de arogant ca mine. Spoiler alert, Dragoș mi-a mărturisit că nici el nu mă place pe mine tot timpul. Acum suntem ok, s-a făcut lumină.  Avem niște puncte comune, totusi. El e născut în Deva, eu în Hațeg. El și-a lansat cariera în Cluj, eu în Cluj. Amândoi am sfârșit la București și avem același domeniu de activitate și aproximativ aceleași aptitudini, cu mențiunea că el are mult mai multă experiență ca mine în media clasice și antreprenoriat. Însă vorbim aceeași limbă.  Drept dovadă stau cele peste două ore de conversație despre presă, digital și marketing, antreprenoriat și podcasting.  Inițial i-am propus să facem un interviu pentru HURDucast. El a plusat, însă, și-a propus un inception. Hai să facem un podcast pe care să-l difuzăm în emisiunea mea, Updrage100 de la Radio Guerrilla, apoi să-l punem fiecare pe platformele lui. Practic, am făcut o treabă "disruptivă", după cum zice el. Am făcut un podcast, o emisiune radio și două podcasturi. În același timp. O premieră.  De altfel, premiera asta face din HURDUcast primul podcast din România care ajunge să fie difuzat la radio.  Evident, cel puțin unul dintre noi a făcut schimb de roluri, și pentru că eu l-am invitat primul, el, moderatorul Upgrade100 de la Radio Guerrilla, a devenit invitatul meu, iar eu am devenit moderatorul emisiunii lui. Ați înțeles sau mai explic o dată? Nouă ne-a fost clar din prima și niciunul dintre noi n-a ezitat când a răspuns. Pozitiv.  Cine e Dragoș Stanca? El spune că e un dinozaur, și dacă el spune asta, eu îi spun D-Rex. Eufemistic vorbind, da, e un dinozaur. E în mass media de pe la jumătatea anilor ’90 și s-a dezvoltat odată cu ea. Mă rog, presa a mai făcut niște downgrade-uri între timp, timp în care el a intrat în online și antreprenoriat. Spune că toate s-au legat și s-au conectat, în final. A început la Radio Contact în Cluj, actualul KISS FM, a continuat cu presa scrisă la Clujeanul, publicație locală parte din Media Pro, a intrat în TV apoi prin ProTV și s-a relocat ulterior la București unde a lucrat la majoritatea proiectelor online care au definit peisajul media pentru anii 2000 și după.  Este managing partner la ThinkDigital acum și organizează evenimentul Upgrade100, fostul ICEEfest. Totodată e și președintele BRAT.  Aflați mai multe despre el dacă dați play episodului. Deci spor la ascultat. Și dați mai departe.  Ca de obicei, după ascultare, vă reaminteasc că apreciez feedback, mentions în social media și tags în facebook stories sau instastories, subscribe pe Spotify, Anchor.fm și Apple Podcast. Pe Apple Podcast lăsați steluțe și comentarii.

Ruxandra Micșunescu nu are 30 de ani. Abia face 29 de ani, și odată cu ea face 3 ani și agenția pe care a fondat-o, Line Agency. A devenit antreprenor la 26.  Este ambițioasă, determinată și ia lucrurile în serios. Agenția nu este un hobby. Nu a fost făcută cadou, nu a primit investiții, a fost dezvoltată de ea de la zero. Face mențiunile astea pentru că dacă te uiți la ea cu atenție și-i afli povestea ai zice că nu are nevoie de toate chestiile care-i aduc stres și bătăi de cap. Vine dintr-o familie cu background antreprenorial de succes, avea confort finananciar deci.  Să gândești pozitiv nu te costă nimic, dar să gândești negativ te poate costa totul.  E una dintre frazele cu care am rămas eu în cap după interviul ăsta. S-a relocat în România după niște ani petrecuți în Elveția și Franța, locuri în care și-a făcut studiile și a bifat perioadele de internship. În Elveția a făcut Ecole Hotelier de Lausanne, specializarea marketing și comunicare. E cea mai veche și prestigioasă scoală din domeniul ospitalității din lume, locul în care a și experimentat munca în toate formele ei, de la curățat camere de hotel până la servit în restaurant. În Franța a urmat L’Ecole Superieure De Commerce De Paris. Cât a fost în vest a lucrat mult cu industria de lux, astfel că am vorbit în interviu inclusiv despre marketingul acestei piețe.  În România s-a întors pentru că aici a găsit teren fertil pentru dezvoltarea ei profesională. Dar până la Line Agency, Ruxandra a trecut prin câteva agenții locale în slujba cărora și-a pus resursele la bătaie. Cred în loialitate și pune preț foarte mare pe ea.  A avut momente de îndoială, de burnout, de depresie. Am vorbit despre ele, pe rând.  Îți recomand interviul ăsta mai ales dacă ești un antreprenor la început de drum. Dar la fel de bine și dacă activezi în industria de marketing și comunicare. Mă rog, poate fi pentru toată lumea, pentru că am renunțat destul de repede la planul de intervievare pe care-l aveam. Discuția devenit extrem de personală și sinceră încât am renunțat de a mă mai ghida după ce structurasem eu inițial.  Spor la ascultat. Dați mai departe.  Ca de obicei, după ascultare, vă reaminteasc că apreciez feedback, mentions în social media și tags în facebook stories sau instastories, subscribe pe Spotify, Anchor.fm și Apple Podcast. Pe Apple Podcast lăsați steluțe și comentarii.

Claudiu Butacu nu este un tânăr. Claudiu Butacu este acel tânăr.  Claudiu Butacu, co-fondatorul EFdeN, este acel tânăr care te poate face să te simți, pe rând, rușinat, prost față de tine, mai responsabil. Are puterea asta asupra ta nu pentru că ar fi el extrem de impunător, deși e un moldovean masiv de vreo 185 cm, ci pentru că are vorbele, cunoștințele și bunăvoința la el. Este întru totul pentru sustenabilitate și responsabilitate, atât față de noi și comunitățile noastre, cât și pentru mediu. Mai ales pentru mediu. Exact în ordinea asta, pentru că el este convins că obiceiurile bune sau proaste, preluate în și de către comunitate, pleacă de la nivel micro, individual.  Insistă că te poți șterge pe mâini cu un singur șervețel. Nu mi-a ieșit încă, dar insist. Că mie rușine și deja mă simt prost față de mine.  Ne-am întâlnit la unul dintre evenimentele organizare de Revista Biz, undeva la munte, cel mai probabil la Pârâul Rece, într-o tabără. A ieșit în evidență, era de-a casei, toată lumea îl știa, toată lumea râdea la glumele lui. Știam cine e, nu interacționasem până atunci, dar aveam să facem asta ulterior, la party, unde a început să-mi înșire intimidant o pleiadă de detalii despre ce face el. Și, printre altele, proiectează și construiește case sustenabile. Eu l-am întrebat de curtoazie, el mi-a povestit totul cu extrem de multă pasiune.  Proiectul EFdeN este notoriu pentru participarea la concursurile internaționale unde a repezentat România cu casele pe care literalmente le-au cărat în spate ca să fie montate în țara gazdă și-n spațiul de concurs pus la dispoziție. Au luat și șuturi în fund, și premii notabile. Au apărut și la știri. Dar cu extrem de multă mândrie Claudiu mi-a spus că sunt preferații concursurilor de profil: știu să facă mult cu puțin, în moduri ingenioase. Găsești niște povești din acest registru în interviu.  Însă scopul final al EFdeN e să ajungă la a proiecta case eficiente energetic și sustentabile din toate punctele de vedere, inclusiv al costurilor, ca mai apoi să putem dezvolta cartiere rezidențiale cu aceleași specificații și nivel de eficiență energetică și sustenabilă.  Claudiu Butacu crede că responsabilitatea se învață. Astfel că au apărut proiecte EFdeN dezvoltate pentru copii, proiecte al căror rezultat e chiar și educarea părinților chiar de către copiii lor.  Am vorbit cu el câte-n lună și-n panouri solare. De la cum se construiește o casă la cum se construiește o casă sustenabilă și eficientă energetic. Ce înseamnă prosumator, ce e aia "injecție de energie în rețea" și cum poți face și tu asta, e sau nu e o mașină electrică sustenabilă și eficientă, la ce să fii atent când pui la cale o construcție rezidențială și multe altele care vă vor pune imobiliarele și viitorul imobiliarelor într-o altă lumină. Șoc, dar case smart nu înseamnă case cu multe chestii conectate la net! O să aflați în interviu de ce și ce e o casă smart, de fapt.  În 2021 Claudiu și echipa EFdeN reprezintă România la Solar Decathlon Europe din Germania. Lângă casa în care am înregistrat noi interviul, în curtea Facultății de Instalații de pe Pache Protopopescu, se construiește casa cu care vor participa la concurs. Știu că sunteți curioși despre ce înseamnă logistica de dezasamblare, transport și asamblare, așa că dați play. O să vă minunați plăcut.  Și o să învățați, probabil, abc-ul construcțiilor. Ca de obicei, după ascultare, vă reaminteasc că apreciez feedback, mentions în social media și tags în facebook stories sau instastories, subscribe pe Spotify, Anchor.fm și Apple Podcast. Pe Apple Podcast lăsați steluțe și comentarii.

Horia Neagu e tocilarul ăla cu care te-ai obișnuit în The Big Bang Theory. Dar spre deosebire de Sheldon Cooper, Horia are umor, recunoaște ironia, sarcasmul și ironia. Și știe SEO. Search Engine Optimization, adică. Are experiență destulă, cam cât să povestești două-trei episoade desprea ea, despre unde a fost și ce a făcut. A trecut și el de la agenție la client, a lucrat în industria telecom prin Orange, la un moment dat, și acum își conduce propria agenție de SEO, Napoleon Digital. L-am cunoscut și pe el cum l-am cunoscut și pe Dragoș Smeu, fondatorul Maverichs. The agency, la GPeC. Și cu el am împărțit scena evenimentelor și a trainingurilor GPeC, precum și jurizarea galei e-commerce organizată tot de GPeC. Interviul de față vine în continurea interviului precedent al cărui invitat a fost Dragoș Smeu și-n care am vorbit despre performance marketing. Am promis atunci că voi face un interviu cu cineva care cunoaște SEO, pentru că performance marketing și SEO merg mână-n mână și iată, am reușit să-mi respect promisiunea. Am discutat cu Horea Neagu, fondatorul Napoleon Digital, despre Search Engine Optimization cam din toate punctele de vedere. Este un episod pe care-l puteți considera baza SEO pentru orice strategie pe care o dezvoltați pe acest segment de marketing.  Ce-s link building-urile, ce-i ăla tag, ai nevoie de conținut multimedia sau nu, dacă ai nevoie de conținut multimedia cum îl dezvolți și de ce vei ține cont când îl dezvolți și implementezi, ce platformă alegi pentru magazinul tău online și care-s pașii de dezvoltare a site-ului? Cum faci SEO și PPC? De ce? Ce metrics urmărești? Ce tool-uri folosești? După ce ai pus site-ul sus, ce faci cu el și ce presupune mentenanța și optimizarea lui? Știai că algoritmul Google funcționează diferit în funcție de piața în care activează? Poți afla mult mai multe dacă dai play.  Ca de obicei, după ascultare, vă reaminteasc că apreciez feedback, mentions în social media și tags în facebook stories sau instastories, subscribe pe Spotify, Anchor.fm și Apple Podcast. Pe Apple Podcast lăsați steluțe și comentarii.

Dragoș Smeu, fără îndoială, este un profesionist și o figură cunoscută a industriei de digital. Ramura de care se ocupă el se numește performance marketing și are legătură directă cu platformele de publicitate pe care Google, Facebook, Instagram șamd le pun la dispoziție utilizatorilor și companiilor care vor să se promoveze și pe aceste medii. Nu este vorba doar despre asta, dar de dragul exemplificării am decis să mă rezum doar la cele mai uzuale, care rezonează pentru majoritatea lumii.   Performance marketing este un termen tehnic cunoscut mai ales printre antreprenorii ale căror afaceri se desfășoară online sau și online.  Pe Dragoș Smeu l-am cunoscut și l-am văzut prima dată la unul dintre trainingurile sau evenimentele din seria GPeC, cel mai mare eveniment de e-commerce din Europa Centrală și de Est, unde, începând de atunci, am împărțit de nenumărate ori scena. Este cel mai liniștit om din agenda mea de telefon. Studios spre tocilar, curios și chiar curajos. Că nu-i lucru mare să pleci de la corporație, cum a făcut el, și să-ți faci propria agenție care în nici 4 ani are o echipă foarte închegată și vizibilă în piață.  Agenția se numește Mavericks. The Agency și acceptă inclusiv proiecte probono.  Face performance marketing de când performance marketing era mic. Sau mai bine zis tocmai se născuse. Are experiență, deci, e creativ, înțelege sistemele cu care lucrează, cum s-au transformat și cum s-ar putea metamorfoza. Experimentează mult și mi-a spus că recent a început să testeze campaniile de performance marketing pe Tik Tok. Care sunt concluziile, o să aflați dacă dați play acestui episod.  Totodată o să mai luați la cunoștință cum arată o strategie de performnace marketing, la ce trebuie să fii atent, cu ce o combini, când o combini, cum îți urmărești obiectivele, care sunt pașii pe care îi urmează un client în călătoria sa către achiziția dorită și cum te mulezi tu pe obiceiurile lui.  Este un episod complex și complet despre ABC-ul performance marketingului. Ideal pentru antreprenorii care au business în online sau extensii ale afaceirlor în online, fondatori de start-up-uri, marketeri, oameni de comunicare. În definitiv e pentru oricine vrea să-ți lărgească orizontul cunoștințelor.  Ca de obicei, după ascultare, vă reaminteasc că apreciez feedback, mentions în social media și tags în facebook stories sau instastories, subscribe pe Spotify, Anchor.fm și Apple Podcast. Pe Apple Podcast lăsați steluțe și comentarii. 

George Bonea, doamnelor și domnilor hurducasteri. Speaker demotivațional. Vă plake? Vă plake. George Bonea a devinit hype în momentul în care clipul despre cei care nu-și permit telefoane scumpe, dar pe care totuși și le cumpără, a devenit viral. Până acolo însă, s-a muncit fără niciun rezultat notabil. În interviu povestește despre limita de episoade pe care și-o popusese și de ce dacă se oprea acolo se oprea de tot. Pentru că limita aia a fost depășită pe modelul “bă, hai să mai băgăm o fisă, ultima, ce zici?”. În liceu a avut trupă de punk. Era cel mai mic din clasă. Citea multă presă în liceu. A făcut presă după liceu. A fost om de radio și a trecut chiar și pe la Academia Cațavencu, unde a stat o vreme. Ultima oprire a fost în publicitate unde a făcut copywriting. Acum, de la începutul anului e freelancer. E și stand-up-er. De ăla care ține spectacole și are audiență și toate. Am vorbit cu el despre conceptul de speaker demotivațional, cum a apărut ideea și de ce, câtă muncă a fost și e în spate, ce înseamnă proces de producție și execuție, ce-i greșit la societatea asta și dacă mai poate fi ceva reparat. E o discuție pentru toată lumea, dar mai ales pentru oamenii din comunicare, markerting și advertistins, pentru că am dezbătut mult și pe tema asta.

Dragoș Tuță este fondatorul Ambasadei Sustenabilității în România.  Proiectul a prins viață relativ recent și a apărut din dorința lui Dragoș Tuță de a lăsa în urmă o lume mai bună. O să înțelegeți ce înseamnă asta pentru el odată ce dați play acestui episod.  Are în spate o experiență vastă în Corporate Social Responsibility aka CSR, a lucrat inclusiv la proiectul Țara lui Andrei și a pus, printre altele, bazele The CSR Agency și a fondat Ambasada Sustenabilității în România.  Interviul cu el vine în contextul în care subiectul aer poluat este deja în atenția tuturor, mai ales a celor din București.  Am discutat fix despre asta. Despre aer, despre ce înseamnă poluarea într-un oraș mare, de unde vine poluarea și ce o produce, ce soluții ar exista pentru diminuarea valorilor alarmante relevate de senzorii de monitorizare a aerului montați prin București, despre sustenabilitate, energie regenarabilă, CSR și resposabilitate la nivel individual. Am zăbovit o vreme și pe subiectul raportării non-financiare, care a devenit obligatorie încă din 2019 pentru companiile care au peste 500 de angajați. Dacă vă e străin, play epidsodului și o să aflați ce înseamnă raportare non-financiară și ce sunt alea standarde GRI, spre exemplu.  E un episod pentru lumea pentru că aerul nu are culoare politică, după cum, de altfel, se numește și campania Ambasadei Sutenabilității care are drept scop atragerea atențiai asupra acestei probleme. Pentru că este o problemă.  Ca de obicei, după ascultare, vă reaminteasc că apreciez feedback, mentions în social media și tags în facebook stories sau instastories, subscribe pe Spotify, Anchor.fm și Apple Podcast. Pe Apple Podcast lăsați steluțe și comentarii.

Georgian Sandu este personal trainer, master trainer și operation manager la Optimize Body Center pe care-l conduce alături de Florin Cujbă. Acum e momentul ăla în care dați un google după Florin.  L-am cunoscut din poziția de master trainer când am urmat eu cursurile de personal trainer din toamnă. Mi-a fost profesor, adică.  Are experiență inclusiv în kinetoterapie și recuperare, detalii pe care le-a inclus și în concepul Optimize Body Center. Lucrează cu sportivi de performanță, este foarte selectiv cu clienții, al dracului și foarte rigurors când vine vorba de a-și promova cursanții la statutul de personal trainer, curios de alte domenii de activitate, disciplinat și mereu la curent cu ce se întâmplă în industria în care activează. Mi-a atras atenția cu abilitățile de master trainer. Apoi l-am urmărit o vreme. Și-n final i-am propus să facem un interviu.  Am vorbit despre ce înseamnă un personal trainer bun și cum îl recunoști, cum îți setezi obiectivele și-n cât timp poți ajunge, spre exemplu, la six pack, cum se alcătuiește un meniu echilibrat, cum reziști tentațiilor de a te abate de la planul alimentar, cum faci să ajungi la 6 luni de antrenament constant ca acest obicei să devină o rutină pe care creierul să ți-o ceară sau cum să-ți respecți planul de odihnă și de ce este odihna necesară pentru a vedea rezultate în procesul de remodelare corporală. Este un interviu pentru toată lumea, mai ales pentru cei care și-au pus pe lista de rezoluții mersul la sală.   Ca de obicei, după ascultare, vă reaminteasc că apreciez feedback, mentions în social media și tags în facebook stories sau instastories, subscribe pe Spotify, Anchor.fm și Apple Podcast. Pe Apple Podcast lăsați steluțe și comentarii.

Pe la începutul anilor 2010, cam așa cred, era cea mai urmărită femeie din România. Pe social media, da, nu pe o alee întunecată. Era un copil, avea în jur de 20 de ani și, zice ea, cu un succes vremelnic pe care nu a știut cum să-l gestioneze. Drept urmare, she fucked it all up, cum ar veni. Dar până la momentul ăla, situația a fost roz. S-a înscris la facultate, la jurnalism, și acolo i s-a spus că nu poate face performanță financiară în presă fără trivial, indecent sau clickbait. Nu a fost de acord și a demonstrat asta cu monden.info, actualul urban.ro. Proiectul ei a devenit extrem de important în lumea muzicală de atunci. Trupele își doreau lansări de clipuri și piese pe monden.info, fanii cumpărau mai multe bilele la concerte dacă vedeau informații pe site decât dacă ar fi văzut în oricare altă parte. Ce să mai, era hit. Un hit pe care l-a vândut ceva vreme mai târziu, iar banii i-a investit într-un master de muzică în afară. A devenit omul de comunicare al multor nume din hip-hop și pop, dar mai ales underground. Apoi a dispărut de pe radar. Iar informații despre momentul ăsta veți descoperi inclusiv în interviul de aici. Și tot aici aflați și despre The CEO Library, ultimul proiect mare în care a fost implicată și pe care l-a gândit. În prezent face, printre altele, parte din echipa Porc, citește câteva zeci de cărți pe an, propovăduiește digital wellbeing-ul ori de câte ori are șansa și susține trainguri pe acest subiect. Cristina Chipurici a renunțat la contul de Facebook acum câțiva ani pentru a face un experiemnet de câteva luni, dar experiemntul a funcționat atat de bine încât nu a mai revenit printre noi. De atunci este foarte interesată de ce se întâmplă cu noi când ne drogăm cu scroll și inimioare. Are și explicații, și rezolvări. Că suntem la început de an și nici nu s-a uscat bine cerneala pe lista de rezoluții, din interviul ăsta aflați cum vă țineți de un obicei precum cititul cărților, cum puteți renunța treptat la a mai petrece ore bune în online fără folos, cum să vă setați rutine noi și cum să exersați, per total, digital wellbeing. Avem și propuneri de cărți de citit, și podcasturi de ascultat. Așa că play and learn. Și cu plăcere. Și ăsta e un episod pentru toată lumea. Ca de obicei, după ascultare, vă reaminteasc că apreciez feedback, mentions în social media și tags în facebook stories sau instastories, subscribe pe Spotify, Anchor.fm și Apple Podcast. Pe Apple Podcast lăsați steluțe și comentarii.

Victor Țăpeanu reprezintă ceea ce sistemului nu-i place, dar care sistem nu-i poate pune piedică ori de câte ori ar încerca. La UNATC s-a spus despre el că a deversat toate clișeele despre actorie și că nu va avea niciun viitor. Mulți au auzit asta, mulți au picat în lacul cu demotivare, puțini au decis să nu bage în seamnă și să-și vadă de ale lor că ale lor erau mai importante. Victor se află în ultima categorie. Un actor care iese proasptăt de la UNATC nu are pespective prea multe. Victor Țăpeanu spune că iese direct șomer, lucru pe care el nu l-a putut accepta, la fel cum nu a acceptat să intre în rândul majorității care se plâng de sistem, de faptul că nu se face sau că nu se dă. Așa fondat Cuibul Artiștilor acum 5 ani. Pentru nu avea unde juca teatru. Acum strânge și câte 6000 de spectatori pe lună la reprezentațiile în care joacă sau pe care le regizează. Are 26 de ani. Este curios și conectat la foarte multe industrii. A devenit antreprenor, a înțeles cum funcționează marketingul și comunicarea, leadershipul, managentul cultural și prezentul. Pentru este tot timpul ancorat în prezent. preia concepte, preia idei și moduri de lucru pe care le adaptează la Cuib. Cuibul Actorllor a ajuns să aibă cei mai jucați actori ca număr de ore într-un an. Nu primesc trofee, recunoștință sau premii în bani. Primesc experiență pe care o transformă apoi în altceva. Au jucat în tot felul de locuri, inclusiv în cantine, indiferent că li s-a persmis sau nu. Acum sunt de câțiva ani în Facultatea de Ingineria a Instalațiilor din București, unde eu creat un ecosistem notabil. O să înțelegeți de ce după de dați play. O poveste despre cum să faci performanță din nimic într-un domeniu căruia i s-a pus cruce de niște ani. E pentru toată lumea interviul ăsta. Să spunem că este interviul motivațional al finalului de an, menit să vă dea un imbold pentru a vă pune planurile în aplicare în 2020. Ca de obicei, după ascultare, vă reaminteasc că apreciez feedback, mentions în social media și tags în facebook stories sau instastories, subscribe pe Spotify, Anchor.fm și Apple Podcast. Pe Apple Podcast lăsați steluțe și comentarii.

Asta ar putea fi începutul unui banc. Doi ardeleni au intrat într-un pod din București…   Ardelenii aștia sunt subsemnatul și Adi Hădean. Nu am idee cum s-ar trermina bancul și și dacă ar fi amuzant, ar fi bine să nu se zică joi că nu vrem să ne prindem abia duminică și să râdem în biserică.    Pe Adi Hădean îl știu de când eram amândoi mai mici. Și la vărsta, și profesional. Ne-am cunoscut în Cluj pentru că eram amândoi bloggeri și mergeam la evenimente și intruniri specifice. Prima interacțiune serioasă am avut-o la Frigăruia Bloggerilor, undeva în jurul lui 2011, când toată comunitatea de onlineri din Cluj s-a adunat pe strada Mihail Kogălniceanu și a pus mână de la mână ca să se realizeze ceva desprins din cartea recordurilor.  Cred că a fost prima și ultima dată când cineva a reușit să ne adune chiar pe toți la un loc și să ne convingă să facem ceva împreună.   Între timp blogul lui a luat amploare din ce în ce mai mare, la fel ca implicarea lui în comunitate și HORECA, până a primit propunerea de a fi Master Chef. Și a fost. Apoi a scos o carte al cărei titlu este 24 de centimetri, și-a pus semnătura pe un restaurant și steet food truck, toate find extrem de apreciate și căutate.  Dacă-l cautați pe Google o să realizați că a făcut intimidant de multe lucruri, nu doar câteva câte am enumerat eu acum, aici.  Are o calmitate aproape proverbială, care face deja parte din identiateta sa și din brandul lui personal. Se încăpățânează să persevereze nu doar profesional, ci și personal. A bifat multe proiecte până acum și nu dă semne că s-ar domoli, nu o face pentru a demostrat cuiva ceva sau pentru a-și demonstra lui că poate, ci, observ eu, pentru că munca e ceva ce-l implinește. Dar nu mai muncește fără cap, nu mai e încăpățânat și egoist cum spune că era în tinerețe.    Valorile lui s-au mai schimbat de-a lungul vremii, familia a devenit lucrul cel mai prețuit și vorbește despre ea ori de câte ori are ocazia. Nu e un personaj comod, care să placă tuturor, dar nici că-i pasă foarte mult. El e bine cu el.   Ce-am făcut noi în interviul ăsta lejer de dinainte de Crăciun e să vorbim, cu grai ardelenesc mai mult decât bucureștean, despre… viață. Valori. Moralitate. Despre ce contează și nu, despre muncă, tradiție, seriozitate și neseriozitate, Crăciun și despre simplitatea lucrurilor pe care le complicăm zi de zi fără să ne dăm seama.    E un interviu literalmente pentru toată lumea.    Ca de obicei, după ascultare, vă reaminteasc că apreciez feedback, mentions în social media și tags în facebook stories sau instastories, subscribe pe Spotify, Anchor.fm și Apple Podcast. Pe Apple Podcast lăsați steluțe și comentarii.

*Disclaimer: În timpul interviului am decis cu Mihai că în cazul în cazul în care luați în calcul și prospectarea unei mașini din gama Dacia, puteți intra aici pentru Dacia și aici pentru Renault pentru a primi niște beneficii de ascultător de HURDUcast!* Dacă dai un search pe Google după Mihai Tănase, nu o să descoperi foarte multe despre el. Este low profile și under the radar, dar din locul în care stă studiază tot. Și reactionează dacă e cazul. Mihai Tănase este head of digital în cadrul Groupe Renault România. Am avut două interacțiuni cu el până acum, ambele în online. O dată când am lăudat faptul că au îndrăznit să vândă mașini online, a doua recent, când am criticat online lipsa de UX și UI a site-urilor producătorilor și resellerilor de mașini. La ultima interecțiune mi-a cerut să dezvolt și uite așa am ajus să ne întâlnim. Eu i-am spus ce aș corecta pe site-urile grupului, el a fost de acord să facem un interviu despre industrie, despre cum se face marketing în automotive, de ce nu-s lucurile simple și de ce industria auto, deși se crede ca fiind parte din tech, nu evoluează ca atare. După interviu am ajuns la concluzia că Mihai Tănase e una dintre figurile pe care mi-aș dori să le văd mai des pe la conferințele de profil. Recunoaște când se greșește, vorbește mai mult din experiență decât din teorie și spune lucrurilor pe nume atunci când e cazul, și foarte important, nu-i e frică să experiemnteze și are viziune. A reușit să-mi schimbe percepția asupra brandului Dacia și sunt convins că și vouă. Astfel că dacă luați în calcul prospectarea unei mașini din gama Dacia, puteți intra aici pentru Dacia și aici pentru Renault pentru a primi niște beneficii de ascultător de HURDUcast!  E un episod pentru social media managers, antreprenori, directori, șefi de departamente de marketing și comunciare, oameni din industrii creative, brand managers, influenceri și chiar profesori de la facultăți cu profil de comunicare. Ca de obicei, după ascultare, vă reaminteasc că apreciez feedback, mentions în social media și tags în facebook stories sau instastories, subscribe pe Spotify, Anchor.fm și Apple Podcast. Pe Apple Podcast lăsați steluțe și comentarii.

Cu Irina Scarlat, country manager Revolut, lucrurile sunt simple. Ori îți place de ea, ori nu. Cale de mijloc nu o să găsești. Reciproca, bineînțeles, e valabilă. Este una dintre persoanele asupra căreia am fost sceptic prima dată când am aflat-o și chiar am ciupit-o online ori de câte ori am avut ocazia. Problema mea cu ea era una strict de natură profesională, nu personală, iar după o interacțiune mai prelungită am concluzionat că Irina e de păstrat din multe puncte de vedere. O să înâelegeți odată ce dați play acestui episod. S-a școlit în afara țării, dar nu a rămas dincolo de granițe, ci a ales să revină în țară și să se apuce de antreprenoriat social. A făcut asta o perioadă. A făcut inclusiv PR pentru trupe rock și a bifat o agenție de marketing ai cărei clienți erau, în mare parte, în străinătate și, da, mergea după ei. Și-a dorit foarte mult un an sabatic, încă-l vizează, dar proiectele precum Uber, unde a fost, de asemenea, country manager, și Revolut, i-au pus dorința în așteptare. Anul ăsta Revolut bifează un milion de utilizatori în România, țara care are una dintre cele mai spectaculoase creșteri pentru compania fintech. Am discutat despre cum a reușit Irina Scarlat să pună la un loc oameni care să formeze o echipă performantă, cum reușește să se dedice întru totul proiectelor din care face parte și ce strategii de creștere adoptă, ce e ăla marketing și pr pentru o companie precum Revolut și ce înseamnă achiziție și retenție de useri, dar mai ales customer suport și băi, ce e ăla Revolut și ce e aia companie fintech?! Un episod pentru antreprenori, oameni din segmentul financiar-bancar, inițiatori de start-up-uri, oameni de marketing și comunicare, freleancei și, în final, chiar pentru oricine vrea să alfe informații despre Revolut și vrea să-și clarifice existența serviciului. Ca de obicei, după ascultare, vă reaminteasc că apreciez feedback, mentions în social media și tags în facebook stories sau instastories, subscribe pe Spotify, Anchor.fm și Apple Podcast. Pe Apple Podcast lăsați steluțe și comentarii.

Florin Grozea, cel puțin la modul teoretic, nu mai are nevoie de nicio introducere. Și, hai, să zicem că are, dar pentru cei care sunt născuți mai recent, mai pe după 2000. Este fostul component al trupei Hi-Q. Gașca mea nu poate să stea liniștită? Nicio clipă?! Sună mai bine acum și mai cunoscut? Exact. El e.  După ce a avut nenumărate succese cu Hi-Q, Florin Grozea, care se declară tocilarul clasei, s-a apucat de antreprenoriat. A pus bazele eOK în urmă cu vreo 10 ani, un serviciu de streaming audio inspirat de modelul de business al Deezer. Practic, un fel de Spotify îninate de Spotify, dar nu pe bază de subscription, ci bazat pe venituri din advertising. Atunci a fost momentul în care, spune el, a scris legea dreptului de autor pentru mediul digital, pentru că în România, la acea vremea, nu avea cine altcineva să o facă. Digitalizarea venise prea repede peste lume. Treaba asta a făcut-o alături de Trilulilu, care la acea vreme avea rol de YouTube autohton, Orange - pentru că avea Deezer și Vodanfone - tocmai dădea drumul Zonga.  A venit criza economică și a falimentat. Povestea pe larg și câți bani a spart, în interviu.  Dar nu s-a potolit aici. A scos o carte care se numește HIT Yourself, cu sfaturi pentru artiștii cântăreți și, în principal, despre cum să se promoveze ei. A început un turneu prin țară unde a povestit cu artiștii locali, din provincie, cu care a făcut cea mai mare bază de date specifică din România.  Apoi a făcut agenția de influencer marketing HIT Yourself și, recent, a dat drumul unui serviciu prin care orice agenție sau brand își poate alege un influencer pe baza propriilor criterii. Nu doar că oferă un astfel de serviciu, dar prin Mocapp Florin Grozea și echipa sa traduc industria asta pentru branduri și agenții. Ceea ce nu e puțin lucru.  Am discutat cu el despre influencer marketing, despre ce înseamnă un influencer, key opinion leader, micro influencer sau nano influencer, despre relația dintre brand și influencer și agenție și influencer și toate trei la un loc. Nu am făcut neapărat lumină în această ramură relativ nouă a marketingului, dar cu siguranță am aprins o lumânare mai mare cu care să îți înțelegi măcar proximitatea și spațiul în care te afli. Play. E un episod pentru branduri și oamenii din departamentele de marketing ale brandurilor, agenții și oamenii din agenții, influenceri, artiști, freelanceri, antreprenori și oricine altcineva vrea să înțeleagă acest concept.  Ca de obicei, după ascultare, vă reaminteasc că apreciez feedback, mentions în social media și tags în facebook stories sau instastories, subscribe pe Spotify, Anchor.fm și Apple Podcast. Pe Apple Podcast lăsați steluțe și comentarii.

Dan Fințescu are un CV plin de radio, televiziune, industrie și cultură muzicală, management artistic, evenimente și petreceri. Dacă-l știți, îl știți fie pentru că a fost prezentator și moderator la Prima TV ani de zile, dj și host la Kiss FM, ori cealaltă jumătate a Partydului Kiss FM. Una din trei, deci. sau toate la un loc. Ce nu știți, însă, despre el, e că este un om extrem de inteligent care a reușit destul de repede să-și lase amprenta în media autohtone și-n industria muzicală. Citește mai mult decât pot eu ține pasul cu el. Cărți, nu doar articole de specialitate despre muzică. Le face și recenzii. Dacă-l înțepi cu acul curge cultură muzicală o săptămână. Este curios și nu ia lucrurile for granted, ci chestionează și asimilează. Discuțiile cu el sunt extrem de productive și chiar revelatoare pe alocuri. Cunoaște foarte multe domenii conexe industriei media și se descurcă foarte bine în labirintul antreprenorial. Dan Fințescu muncește foarte mult și e self made. Perseverența îl caracterizează, de asemnea. 8 ani a bătut la porțile radioului până i s-au deschis! A avut și el cel puțin un moment de burnourt care l-a pus pe gânduri și l-a făcut să reconsidere drumul pe care o apucase, acela de a face impresariat artistic la nivel macro. S-a trezit cu un business care făcea prea mulți oameni dependenți de el și, spune el, nu a știut cum să gestioneze totul fără să se simtă responsabil pentru angajații sau artiștii pe care agenția lui îi avea în portofoliu. Problema lui cea mai mare a fost că și-a dat seama că nu înțelegea pe deplin industria muzicală, astfel că riscul de a nu bifa așteptările celor de care avea grijă era mare.  După ce s-a retras o vreme, s-a apucat să învețe industria.  A apărut Mastering the Music Business, unde din participant a ajuns să fie asociat, așa au apărut evenimentele din Europa la care a fost particiapnt și acum e invitat special sau moderator. Susține că în afară de Mastering de Music Business nu prea ai de unde să înveți industrie muzicală în românia. Și-o zice cu regret. Azi, Dan Fințescu știe muzică. O privește obiectiv, îi cunoaște prezentul, îi știe istoria și-i anticipează viitorul. Vorbește despre ea și-n podastul lui, Podcastul lu' Fințescu, la care vă recomand să vă abonați.  Am vorbit pe bune cu el despre muzica de la noi și despre cum e industria asta, despre serviciile de streaming online, care-i faza cu ele și la ce folosesc, unde se duce toată povestea și de ce ar trebui să ne temem de chinezi și pe segmentul ăsta de piață. Pentru că ar trebui. E clar un episod pentru muzicieni și artiști din sfera asta, pentru oameni din industria de comunicare și marketing, creativi de toate felurile și, de ce nu, oameni de business care vor să înțeleagă o altă piață. Și pentru curioși care s-au întrebat cel puțin o dată cum se fac bani din muzică.  Îmi place Dan Fințescu și mă leagă de el o prietenie care s-a înfiripat între noi încă de la prima întâlnire pe care am avut-o în Cluj. Eu știu de la el extrem de multe detalii despre industria muzicală și am ținut neapărat să le împărtășească și cu voi.  Ca de obicei, după ascultare, vă reaminteasc că apreciez feedback, mentions în social media și tags în facebook stories sau instastories, subscribe pe Spotify, Anchor.fm și Apple Podcast. Pe Apple Podcast lăsați steluțe și comentarii.

Nu e un copil minune, nu e un copil rebel. Și dacă o fi, cu siguranță nu e al industriei de cinomatografie românească. Nu face parte nici dintr-un val nou, nici unul vechi. Bogdan Mirică pur și simplu face parte fără etichete sau împărțiri pe segmente de populație sau piață.  Bogdan Mirică e genul de om care face parte din ce vrea el și o să înțelegeți asta odată ce dați play acestui interviu excepțional. Nu-mi vine acum alt "superlativ".    Bogdan Mirică e un om care și-a găsit, în sfârșit, locul, din punct de vedere profesional. A trecut de la jurnalism la advertising, apoi la film. Le-a făcut pe toate foarte bine, deși preferă să nu vorbească despre Bogdan Mirică, jurnalistul, sau despre Bogdan Mirică, cel mai tânăr director de creație din advertisingul românesc. Bogdan Mirică vorbește despre el la prezent, prezent de care este foarte conștient, motiv pentru care este foarte sigur de viitor.  Știe că sezonul 3 din Umbre, produs de HBO Europe, singurul serial românesc de export, o să fie cela mai apreciat dintre toate. Știe că e mai bun decât 1 și 2, la fel cum 2 știa că e mai bun decât 1. Și a avut dreptate. A fost. Este.   Umbre 3 se va lansa în 20 noiembrie, pe HBO GO, și vine la pachet cu toate episoadele. O premieră, pentru că este prima producție oginală HBO Europe care primește liber la binge. În 20 noiembrie nu mă căutați, 8 ore le am rezervate pentru Umbre 3.    Am discutat 2 ore despre fiecare personaj în parte, despre compoziția lui, despre ce reprezintă, dacă reprezintă și de ce, despre cum gândește și cum va gândi. Cine e Relu? Dar cine e Gina? Ce reprezintă Gina? E cumva reprezentanta femeilor din România și condiției lor?    E un episod pentru cei care vor înțeleagă fenomenul Umbre și de ce are succes, pentru fanii filmului, pentru cei din cinematografie și teatru, scenariști, actori, regizori, pentru creativi, storytellers sau copywriters.    Ca de obicei, după ascultare, vă reaminteasc că apreciez feedback, mentions în social media și tags în facebook stories sau instastories, subscribe pe Spotify, Anchor.fm și Apple Podcast. Pe Apple Podcast lăsați steluțe și comentarii.

Pe Vlad Tăușance s-ar putea să-l știți drept băiatul ăla din echipa de campanie electorală a lui Klaus Iohannis, din 2014, care a făcut atunci ca pagina de Facebook a candidatului său să treacă de un milion de like-uri. Spune, însă, că meritele nu sunt ale lui sau cel puțin nu întregime, ci ale echipei din care a făcut parte.  E un mozaic de meserii și aptitudini.  A fost barman, dj, jurnalist, scenarist, autor de carte de poezie, trainer, advertiser, antrenor de creativitate și consultant de stragie și comunicare. A trecut prin spatele scenei politice, deci înțelege și comunicarea din spectrul ăsta, ba mai mult, ajută asociații și organizații non-guvernamentale să comunice proiectele, intențiile și identitatea. Se implică destul de mult în acțiunile acestor organisme așa că nu poate sta deoparte dacă i se cere ajutorul. Este atent la detaliile care țin de nuanță sau ton și taxează inechitatea, mai ales dacă ea este socială. Crede în egalitatea de șanse și militează pentru asta. Doar dă-i ocazia să o facă și te vei convinge. L-am abordat pentru acest interviu pentru că voiam o analiză a campaniei electorale pe alegerile prezidențiale de acum, din 2019. În câteva zile decidem cine intră în turul doi și totuși, noi nu știm ce candidat face ce. A fost cea mai anemică campanie electorală din 1989 încoace, suntem toți de acord cu asta, dar de ce?  Asta am încercat să aflu din acest interviu.  Vlad Tăușance are experiență de comunicare politică, este analitic și poate fi suficient de detașat și de critic, încât să facem împreună o analiză a celor petrecute până acum și să încercăm să descoasem strategiile de campanie ale candidaților Klaus Iohannis, Dan Barna, Viorica Dăncilă, Teodor Paleologu, Mircea Diaconu, Kelemen Hunor și restul. Discuția a ajuns și la dezbaterea electorală aproximativă organizată de Europa FM, moderată de Moise Guran.  Este un interviu pentru absolut toată lumea. Nu am nici cea mai mică îndoială că vă va pune unele detalii și lucruri într-o altă perspectivă.  Dați play. Mergeți la vot apoi.  Ca de obicei, după ascultare, vă reaminteasc că apreciez feedback, mentions în social media și tags în facebook stories sau instastories, subscribe pe Spotify, Anchor.fm și Apple Podcast. Pe Apple Podcast lăsați steluțe și comentarii.

Cosmin Tudoran, component al juriului Master Chef, este un personaj extrem de complex și versatil. Odată ce ajungi să-l cunoști, realizezi că, de fapt, e un om simplu, cu nevoi simple, însă îl diferențiază un detaliu: încăpățânarea cu care cu care-și duce la bun sfârșit ideea că nevoia sa trebuie satisfăcută. Spune, de altfel, că un business bun se bazează e nevoi, nu mofturi.  A făcut parte din Ca$$a Loco, a cântat, a compus muzică și-a scris versuri. Încă o mai face și semnează proiecte cu Gabriel Maga, basistul de la VUNK. Apoi a descoperit digitalul și din momentul în care i-a conștientizat puterea, nu s-a mai îndepărtat de acest mediu. S-a reinventat ori de câte ori a fost nevoie. Peste vin a dat conjunctural, din greșeală. A asistat la o discuție despre vin care l-a făcut să-și dea seama că brusc vrea să afel mai multe. Și-a aflat. Acum mai are puțin și primește dimploma de inginer horticultor, căci e pe ultima sută de metri cu facultatea. În sesiunile de examen nu dai de el că învață, deci e cât se poate de serioasă noua viitoare îndeletnicire.  Și-a asumat rolul de evanghelist și traducător al vinului, atât pentru amatori cât și neinițiați. Traduce o lume greu accesibilă pentru consumatorul de rând, căci, să fim realiști și s-o zicem pe aia dreaptă, vinul deocamdată formează un club select în jurul lui. Așa a apărut Profu' de vin, un proiect complex și complet, sub forma unui serial video, pe care-l produce de la scenariu până la montaj.  Am povestit cu el în acest episod despre ce înseamnă experiența Master Chef, cum se face conținut media relevant, ce e acela un proces de creație, cum stă treaba cu pasiunea și cu a face ce-ți place. Am turnat vin în pahare, am degustat, am făcut mici și ceafă de porc la grătar. Am vorbit cu vecinul. E cel mai relaxat episod de până acum cu extrem de multă culoare și extrem de multe sunete care vă vor pune imaginația la treabă.  E un episod pentru oamenii din agențiile de comunicare și marketing, pentru oamenii din departamentele de marketing și pr, influencers, creatori de conținut de toate felurile, freelancers și chiar antreprenori.  Ca de obicei, după ascultare, vă reaminteasc că apreciez feedback, mentions în social media și tags în facebook stories sau instastories, subscribe pe Spotify, Anchor.fm și Apple Podcast. Pe Apple Podcast lăsați steluțe și comentarii.

Acum 10 ani s-au implicat în prima lor campanie socială. Lucrau, la vremea aceea, în corporații. Un mail ajuns în inbox cerea ajutor. O mamă cerea ajutor pentru copilul ei. Oana Gheorghiu și Carmen Uscatu n-au rămas impasibile, ci s-au apucat să rezolve o situație pe care Statul român refuza să o facă, deși era de datoria lui. Au rezolvat-o și, pe românește, au strans Statul cu ușa până s=a corformat și și-a bifat task-ul de pe fișa postului.  Însă odată ce au apucat-o pe drumul ăsta, și-au dat seama că nu se vor mai întoarce la viețile de dinainte. Erau extrem de multe de rezolvat prin spitalele românești și-n sistemul sanitar încât micul lor detour de la cotidian a devenit un job full time.  Așa a apărut Asociația Dăruiește Viață care în primii 7 ani de existență a renovat, îmbunătățit, cârpit un sistem încă nefuncțional. De altfel, atât Oana Gheorghiu cât și Carmen Uscatu susțin că inițiativa lor de a face un spital, primul construit de la zero în ultimii 30 de ani în România, dar nu de Stat, ci de populație, înseamnă construcția a ceva funcțional într-un sistem nefuncțional.  De-a lungul timpului au trecut prin multe situații revoltătoare, spun ele. Însă fix aceste revolte le-au făcut mai dârze și mai stabile pe poziție.  La imediat 3 ani de la începerea construcției spitalului din spatele spatele spitalului Marie Curie din Capitală le-am găsit extrem de hotărâte și neînfricate. În vizita pe care făcut-o împreună pe șantier am înțeles esențialul. Inimaginabil de multă lume își pune speranța în ele și, deopotrivă, mulță lume se simte incomod din  acest motiv. Spectrul politic, mai ales. Ce am putea înțelege din faptul că fostul ministrul de resort, Sorina Pintea, sau primarul general al Bucureștiului, Gabriela Firea, le atacă ori de câte ori au ocazia?  Am discutat cu ele despre sistemul de sănătate, despre găurile, bacteriile și infecțiile lui și despre cât de opac e, despre Colectiv, mediul politic, Raed Arafat, despre societate, despre ce putem face noi ca să ajutăm ca să schimbăm lumea în care trăim, bucată cu bucată.   E un episod pentru toată lumea, fără excepție. Vă va ajuta să înțelegeți mai bine un sistem greu accesibil, cel care ar trebui să aibă grijă de sănătatea noastră. E pentru toată lumea, la fel cum este și numărul de sms 8864 prin care puteți dona lunar 4 euro pentru sprijinirea inițiativei #NoiFacemUnSpital. Trimiteți doar textul SPITAL. De asemenea, pe www.daruiesteviata.ro găsiți toate informațiile care v-ar putea interesa despre proiect.  Nu este un episod care acuză, scuză sau preaslăvește. E unul care are menirea să te pună pe gânduri. Concluziile ți le tragi tu.   Ca de obicei, după ascultare, vă reaminteasc că apreciez feedback, mentions în social media și tags în facebook stories sau instastories, subscribe pe Spotify, Anchor.fm și Apple Podcast. Pe Apple Podcast lăsați steluțe și comentarii.

Alexandru Negrea era, până mai recent așa, băiatul ăla care știe cum e cu Facebook.  Dacă erai în România și spuneai Facebook, te gândeai automat la Alexandru Negrea. Dar el e mai mult de atât în prezent. E băiatul cu social media și conținutul multimedia, cel care prestează traininguri periodic chiar și pentru companii. Sunt convins că ați auzit de Social Smarts și la fel de convins sunt că dacă încă nu, o să căutați pe Google. În plus, Alexandru Negrea organizează SO Meetups, una dintre cele mai recunoscute serii de întâlniri din industria de comunicare, unde invitații lui prezintă studii de caz sau oferă know how acumulat din proprie experiență. A avut până în prezent peste 1.400 de cursanți, deci are experiență la predat și aproximativ 1.400 de oameni care să-l recomande.  Are o minte extrem de analitică. Citește foarte mult despre industria în care activează și dă mai departe ce i s-a părut interesant. O face prin newsletter-ul prin Whatsapp, conversație pe care el a popularizat-o în ultimul an. Eu spun că este un Cristian Tudor Popescu al internetului românesc. Cadența vocii, ușoara aroganță cu care tratează subiectele, faptul că-și poate da oricând cu părerea despre social media și segmente conexe îl recomandă pentru postul de CTP. Nu vi se pare? Unii zic că e trainer bun, alții că nu chiar și că nu înțeleg de ce e slăvit. Poate că interviul ăsta o să vă elucideze misterul și o să aflați de ce. Eu zic că Alexandru Negrea are o istețime ascuțită, dar nu iese foarte mult în evidență, nu pentru că nu ar putea, ci pentru că nu-și dorește. Este preocupat de inteligența emoțională, de a se înțelege pe sine și a lumea care-l înconjoară. Se plimbă pe munți și fuge în citybreak-uri. Excelează la capitolul brading personal și simte piața ca un antreprenor. Am descoperit în timpul interviului că avem în comun niște munți tatuați pe piele.  Pentru mine e o plăcere să stau la povești cu el de ficare dată, deși nu mi-a plăcut tot timpul de el. Îl știu de vreo 10 ani, dar am început să intracționăm serios abia de când am ajuns în București. Cred că el a spart gheața când m-a invitat la o sesiune de SO Meetups. În 4-5 noiembrie vom fi colegi de scenă la GPeC, alături de Ryan Holiday sau Andy Crestodina.  În interviul ăsta am vorbit 2 ore și 12 minute despre social media, content, marketing, strategie, metrice, influencers, clienți, agenții, trainiguri și cursanți, customer service, facebook, instagram, tik tok, whatapp și cred că și threads. Ar trebui să dați play. E un episod pentru social media managers, antreprenori, directori, șefi de departamente de marketing și comunciare, oameni din industrii creative, organizatori de evenimente, brand managers, influenceri și chiar profesori de la facultăți cu profil de comunicare. Ca de obicei, după ascultare, vă reaminteasc că apreciez feedback, mentions în social media și tags în facebook stories sau instastories, subscribe pe Spotify, Anchor.fm și Apple Podcast. Pe Apple Podcast lăsați steluțe și comentarii.

Adelina Borțan & Raluca Cristea formează o echipă. Echipa lor se numește Naked PR. Și de 6 ani, Naked PR înseamnă cursuri și trainiguri de specialitate pentru oamenii din industriile creative, cu precădere pentru cei din segmentul de comunicare.  S-au cunoscut în facultate și pentru că le-a lipsit tot timpul componenta pratică din procesul de învățare, și-au promis că atunci când va veni timpul, ele vor face ceva în acest sens. Astfel  că în 6 ani au trecut pe la Naked PR peste 1.000 de cursanți, iar majoritatea dintre ei sunt, popular vorbind, bine. Sunt bine pentru că fetele își aleg cu foarte mare atenție trainerii și, bănuiesc eu, chiar și cursanții.  Știam de Naked PR, dar nu cunoșteam Naked PR până în vară, când Raluca Cristea m-a contactat să-mi propună jobul de trainer pe digital makerting și strategie. Am stat mai bine de o oră și am dezbătutut procesul educațional din România, legi, pedagogie și proiecte de formare încât, datorită pasiunii Ralucăi, am zis că-i musai să facem un episod de HURDUcast. Și iată, l-am făcut.  Pentru mine e o premieră, e primul episod cu doi invitați și marchează o nouă bornă kilometrică pentru acest proiect audio.  Acest episod este ideal pentru oemenii de comunicare, atât freelanceri, cât și parte dintr-un departament de profil al unei companii mari sau mici, ori parte dintr-o agenție.  Ca de obicei, după ascultare, vă reaminteasc că apreciez feedback, mentions în social media și tags în facebook stories sau instastories, subscribe pe Spotify, Anchor.fm și Apple Podcast. Pe Apple Podcast lăsați steluțe și comentarii.

Ar putea fi Selly un adult prins în corpul unui copil? S-ar putea ca asta să fie prima întrebare pe care ți-o pui în timp ce asculți acest intreviu sau după.  S-au scris râuri de articole, s-au montat kilometri de benzi video si secvențe audio cu și despre Andrei Șelaru aka Selly, cel mai cunoscut vlooger din România, cu peste 2 milioane de abonați. A devenit celebru în lumea celor mari după ce Decât o Revistă i-a alocat un spațiu amplu pentru un portret cum rar mi-a fost dat să văd în ultimii 10 ani în presa autohtonă. Materialul ăsta a iscat extrem de multă rumoare, a făcut ca oamenii să vomite hate și să acuze pentru simplul fapt că nu înțeleg un fenomen și sunt prea elitiști să facă efortul de a-l cuprinde cu simțul înțelegerii.  Când spun fenomen mă referer clar la unul cultural. Pentru că vloggingul este deja un fenomen cultural, fie că vă convine sau nu, iar muzica pe care vloggerii o scot acum e și ea, la fel, un femomen cultural. 5gang, trupa de vloggeri pe care Selly o păstorește fără să-și aroge vreun merit în sensul ăsta a devenit celebră după piesa SOS, pe care fiică-mea mi-a pus-o în urechi toată vara lui 2018. Când am primit Homepod-ul, prima interacțiune a Marei cu Siri a fost "Hey, Siri, play 5gang SOS".  L-am studiat Selly. Am studiat 5 gang. E de datoria mea să înțeleg ce se întâmplă în lumea copiilor mei și, doamne iartă-mă, mi-e imperios necesar să știu ce se petrece în mediul digital, ăla în care am un business și lucrez de vreo 10 ani.  Selly e un copil normal, dar totodată nu e un copil care să se încadreze într-un șablon anume, conturat de generația lui '80 sau chiar de cea de dinainte. Selly e înspăimâintător de matur și are muschiul gândirii muuult mai antrenat decât o parte covârșitoare a generațiilor mai bătrâne decât el. Nu toți copiii sunt ca el, dar sunt mult mai mulți la fel, smart adică, decât am fost noi.  Îmi place Selly. Îl respect și apreciez munca din spate.  Am făcut interviul ăsta la Craiova pentru că nu cred în interviurile de la distanță, ocazie cu care am început #HURDUcastOnTour, proiect care pesupune interviuri prin țară, cu oameni care contează local sau național, și care merită scoși în față și "deposedați" de idei și viziuni notabile.  Am dezbătut educația, cultura, am atins religia și politica, advertisngul, vloggingul, influencer marketingul, moralitatea și respectul.  Dați play. O să descoperiți o lecție. Sau mai multe.    Ca de obicei, după ascultare, vă reaminteasc că apreciez feedback, mentions în social media și tags în facebook stories sau instastories, subscribe pe Spotify, Anchor.fm și Apple Podcast. Pe Apple Podcast lăsați steluțe și comentarii.

Numele Martei Ușurelu este sinonim cu Revista Biz. E, fără îndoială, cea mai populară revistă de business din România, iar Marta a avut o contribuție decisivă pentru situația despre care vorbim. A preluat revista acum 10 ani, în momentul în care își prezenta, de fapt, demisia.  A simțit că trebuie să o facă și spune că un atreprenor, pe lângă multe alte calități pe care le-am dezbătut în interviu, trebuie să aibă instinct, feeling, pentru că nu toate lucrurile pot fi neapărat explicate. Mai spune că adaptarea este esențială în antreprenoriat și business, în general. Ea a reușit să adapteze și să ajusteze revista ori de câte ori a fost nevoie. I-a adăugat elemente noi, a conceput produse sau evenimente pentru care este astăzi recunoscută în piață.  Evenimentele Biz sunt deja o un brand, oamenii din industriile creative și oamenii de business vor să fie văzuți la ele, dacă nu din postura de vorbitor, măcar din cea de participant. A reușit un mix extrem de pestriț, în care brandurile se împacă foarte bine cu lumea influencerilor, spre exemplu. Să scoată redacția din redacție și să o mute, anual, în alte locuri din lume de unde se întoarce cu materiale unice și inedite. Sau să convingă directorii de marketing din companii care nu au nicio legătura una cu alta să facă schimb de birouri și echipe pentru o zi. Au trecut 20 de ani de la lansarea inițială a revistei. În jumătate dintre ei Marta Ușurelu a devenit una dintre cele mai vizibile și respectate femei de business din România. Cum a reșit? Aș rezuma simplu, chiar cu vorbele ei “prin ceea ce facem se vede clar cine suntem și unde am ajuns”. Pe larg aflați dacă dați play. E un episod pentru antreprenori, directori, șefi de departamente, oameni din industriile creative, organizatori de evenimente, branduri și da, chiar influenceri. Ca de obicei, după ascultare, vă reaminteasc că apreciez feedback, mentions în social media și tags în facebook stories sau instastories, subscribe pe Spotify, Anchor.fm și Apple Podcast. Pe Apple Podcast lăsați steluțe și comentarii.

De numele Ralucăi Kișescu se leagă, în primul și-n primul rând, brandul Avon. Sau ea se leagă de el. Sau nu vom ști cu exactitate. Cert este că deși a ales de ceva vreme calea antreprenoriatului și a devenit consultant de brand, lumea încă o asociază cu acea perioadă. A fost marketing and pr manager și i-au trecut prin mână campanii precum “1 din 8 femei”, una dintre primele campanii românești premiate la Cannes. O să aflați în podcast despre ce e vorba. Nu mai țin minte exact când am cunoscut-o și-n ce circumsanțe, dar îmi amintesc că este printre primele persoane cu care am stat de vorbă când m-am mutat în București. Concluzia a fost că dacă o să am vreodată ocazia să fac un interviu cu ea, îl voi face negreșit. Și iată-l. Spune că nu a știut ce meserie să-și aleagă. Îi plăceau deopotrivă matematica și româna, dar își amintește că s-ar fi făcut jurnalist, printre altele. Cumva, a apucat să scrie și la ziar.  Mă rog, nu chiar ziar, ci revistă.  A scris mulți ani pentru Revista Tango, apoi, recent, a publicat o carte și se pregătește de a doua. Cea din prezent se numește “6 din 49 șanse la iubire” și-o găsiți la distanță de un mic search pe google.  Anii petrecuți în poziția de marketing and pr manager la Avon nu au fost toți roz. A reputat succesuri, a bifat greșeli și eșecuri despre care nu-i e teamă să vorbească și chiar o face relaxat.  În prezent, printre proiectele ei se regăsesc brandul Murmur sau Bunici de viitor.  Am discutat cu ea despre marketing, despre începuturile ei în domeniu, campanii de CSR, leadership, hr, piață de media și comunicare sau cum e să renunți la un job sigur pentru a o lua pe cont propriu. Am tras concluzii care vă vor ajuta și vă vor oferi altă perpectivă. Ideal pentru marketeri, pentru cei care se gândesc să renunțe la jobul actual și să devină proprii lor șefi, antreprenori, viitori antreprenori, start-up-eri, oameni de comunicare și agenție, freelanceri din industrii cretive și, vorba aia, oricine are urechi de auzit. Spor la play. Ca de obicei, după ascultare, vă reaminteasc că apreciez feedback, mentions în social media și tags în facebook stories sau instastories, subscribe pe Spotify, Anchor.fm și Apple Podcast. Pe Apple Podcast lăsați steluțe și comentarii.

Xenia Muntean este CEO Planable. Nu e neapărat cel mai tânăr antreprenor de care ai auzit, dar e pe acolo, aproape de segmentul ăla.  E din Chișinău și de câțiva ani s-a stabilit în România, chiar în București, dar via Cluj, unde și-a și dezvoltat business-ul alături de colegii ei, tot din Chișinău și ei. Îi știu de când erau mici, vorba aia, de când erau la Spherik Accelerator și ce-i care-i ajutau să-și pună planurile în ordine au dat de mine și mi-au cerut să le fiu mentor.  Ideea a existat, dar nu și produsul în forma sa actuală și, cu siguranță, nu la valoarea actuală pe care o are.  Planable e evaluat acum la câteva milioane bune de dolari, deși în 2015 nu avea nici măcar siguranța implementării.  Cum a ajuns Xenia Muntean să pună pe picioare un business în social media, de la ce premisă a plecat, cum a evaluat nevoia pe care a clădit și ce înseamnă, de fapt, un start-up luat de la zero, trecut prin toți pașii, inclusiv prin faza în care te gândești “dacă nu iese asta, mâine închidem taraba”. Bine, dar ce e Planable și ce e atât de special la el? Păi, dacă ești om de agenție, știi ce înseamnă să primești aprobări de la terți pentru o postare pe Facebook, spre exemplu. Trimiți mailuri, dai share la documente, aștepți feedback, modificări, mesaje pe Whatsapp etc. Planable fix asta face, elimină toată tevatura care mănâncă nervi și, foarte important, timp. E SaaS, adică software as a service, și are o interfață excelent gândită care replică 1:1 platformele pe care le folosești, astfel că toată echipa își poate da seama cum va arăta exact produsul final, care poate fi programat sau publicat chiar din platformă. Ați înțeles despre ce este vorba? Dați o tură pe planable.io ca să vedeți pe viu de ce branduri precum BMW, Motorola sau Virgin folosesc acest serviciu. Este un interviu școală, din punctul meu de vedere. Aflați, practic, ABC-ul start-up-urilor. Idei, investiții, HR, PR, marketing, content, campanii, pitch-uri etc. Toate.  Ideal pentru antreprenori, viitori antreprenori, start-up-eri, marketeri, oameni de comunicare, freelanceri din industrii creative și puțin mai mult.  Ca de obicei, după ascultare, vă reamintesc că apreciez feedback, mentions în social media și tags în facebook stories sau instastories, subscribe pe Spotify, Anchor.fm și Apple Podcast. Pe Apple Podcast lăsați steluțe și comentarii.  

Cristian Lupșa este sinonim cu două lucruri în țara asta. Decât O Revistă sau DoR, prescurtat, și storytelling sau jurnalism narativ. Bine, storytelling are mult mai multe valențe, dar când vine vorba de jurnalismul narativ, nu mai încape îndoială că e vorba de el. Ok, mai multe nume se leagă de el. The Power of Storytelling ar fi umătorul pe listă. Un eveniment care a început timid de la ideea de trainig pentru oamenii din presă, care în prezent a ajuns la 500 de perticipanți, majoritatea din industria de pr și marketing. Este așteptat în fiecare an, ar putea să mai crescă, dar Cristian spune că nu-și dorește asta, cel puțin deocamdată. Decât o Revistă a fost fondată în 2009, la scurt timp ce s-a întors de la masteratul pe care l-a urmat și absolvit în SUA, în Missouri, unde, de altfel, a descoperit junalismul narativ. The Power of Storytelling a apărut doi ani mai târziu, în 2011, și a avut ediții inclusiv în afara Bucureștiului, lucru pentru care sunt recunoscător. Sunt recunoscător pentru am avut ocazia să văd pe viu despre ce e voba și ce înseamnă acest evenimnet, la Cluj fiind, într-o perioadă în care orașul nu era animat de multe evenimente. Pentru mine a fost o experiență revelatoare la momentul respectiv. Știam despre storytelling, auzisem de el în facultate, dar în România nu puteam indica niciun material pur care să folosesacă această tehnică de expunere. La noi încă se făceau, după cu spune și Cristian Lupșa în interviu, relatări de fața locului. Adică seci. De atunci am început să conșientizez povestea cu povestea și am început să fac copywriting folosind storytelling. Am discutat cu Cristian Lupșa despre cum a apărut Decât O Revistă, ce a făcut înainte de revistă, cum s-a descurcat cu toate neajunsurile și negativismele din jur, cum au apărut evenimentele conexe, cum abordează subiectele pentru revistă, în ce stadiu se află jurnalismul în România acum sau ce se întâmplă anul astă la The Power of Storytelling, în 18- 19 octombrie 2019, la Radison Blu.  Bineînțeles, am vrut să aflu cum se descurcă din poziția de antrepronor și cum se împacă cu cealaltă parte a lui, cea creativă. Pentru că problema asta o avem toți cei care ne-am trezit în postura asta, de antreprenor-creativ. Am aflat. O să aflați și voi când dați play. E un episod pentru antreprenori, marketeri, oameni de pr, organizatori de evenimente, jurnaliști, studenți sau pur și simplu cititori avizi de cărți și reviste. Sau fani DoR. Ca de obicei, după ascultare, vă reaminteasc că apreciez feedback, mentions în social media și tags în facebook stories sau instastories, subscribe pe Spotify, Anchor.fm și Apple Podcast. Pe Apple Podcast lăsați steluțe și comentarii. HURDUcast este ambasador The Power of Storytelling.

Acesta este al treilea episod din seria concepută în parteneriat cu Bitdefender. Treatează pe cât se poate de larg un subiect la zi, care ne privește pe toți cei care suntem cu casele din ce în ce mai conectate la internet.  Folosesc produsele și serviciile Bitdefender de ani de zile, pretind că sunt la zi cu ce presupune amenințare cibernetică, și mă îngrozește puțin superficialitatea cu care acest subiect este încă tratat. Acesta este motivul pentru care am decis o serie educativă despre cybersecurity alături de liderul industriei de profil. Vorbim în acest episod cu Răzvan Todor, Director of Connected Homes Security la Bitdefender, adică a toturor lucrurilor văzute sau nevăzute, dar conectate la rețea. Un pion important al dezbaterii noastre este chiar produsul pe care l-a supravegheat de aproape, din faza de prototip până la cea de producție de serie, și anume Bitdefender Box.  Este un produs pe care-l folosesc de mai bine de un an, sunt extrem de mulțumit de el și cred că un astfel de gardian de rețea ar trebui să existe în fiecare casă, în 2019, cu atât mai mult cu cât în ea se află cel puțin un copil.  În acest episod aflăm ce înseamnă conceptul de smart home, când știm că avem o casă interconectată sau conectată la internet, ce trebuie să avem în vedere în momentul în care ne luăm un device nou pe care intenționăm să-l conectăm la rețea, cum luăm decizia de cumpărare și la ce ne raportăm. La nume, renume, preț? Mai mult, de ce ar vrea un hacker să preia controlul frigiderului tău, a aerului condiționat sau a camerei smart din living? Smart locker sau yala clasică? Ce ar fi mai bine? Ar trebui să-mi instalez un sistem de protecție digitală în casă, chiar dacă eu consider că nu am smart home? Întrebări la care am primit răspuns cu răbdare, extrem de multe detalii și referiri la soluții care te pot proteja constant, cum ar fi Bitdefender Total Security 2020.  E un episod de ascultat pentru toată lumea care are cel puțin o rețea wifi acasă și cel puțin un device conectat la ea.  Sfatul cu care eu am rămas după acest episod e simplu. Fii atent la ce device-uri cumperi și înrolezi în rețeaua de acasă. Îți aduce beneficii sau riscuri? Ca de obicei, după ascultare, vă reaminteasc că apreciez feedback, mentions în social media și tags în facebook stories sau instastories, subscribe pe Spotify, Anchor.fm și Apple Podcast. Pe Apple Podcast lăsați steluțe și comentarii.

Valentin Radu, cel puțin pentru mine, face parte din categoria enciclopediilor vii. Deține atât de multă informație prelucrată, nu doar brută, încât ai putea să-l asculți până dincolo de orice barieră a răbdării care ți-a fost dată până în prezent. Fără să simți nevoia să te uiți la ceas. Valentin Radu a fondat Omniconvert și încă câteva business-uri. Flow printre ele. Flow, adică serviciul de… trotinete sharing care a populat Capitala cu trotinete electrice. E vizionar, plasează idei cu mult înaintea vremii și, cel puțin din exterior și în momentul ăsta, pare un om extrem de echilibrat care se concentrează mult să-și mențină… echilibrul. În conferințe sau traininguri, dacă aveți ocazia, nu-l ratați. Dacă mai prindeți interviuri cu el sau alte tipuri de materiale în care el vorbește, la fel, nu le ratați. Vorbește deopotriva din perspectiva experienței de viață, a teoreticianului, dar mai ales a profesionistului. Știe bine de tot digital. Adică bine, bine de tot. Înțelege care-i faza cu conversiile și cum pot fi generate sau îmbunătățițe. E un strateg extraordinar și asta pentru simplul fapt că înțelege mai multe domenii sau ramuri ale unuia singur, astfel că legăturile făcute ulterior de el sunt naturale. Analizează foarte multe date și de ficare dată caută acel element care nu a atras atenția nimănui, pentru că de cele mai multe ori acolo găsește răspusurile. Doamenelor și domnilor HURDUcasteri, un interviu extrem de util pentru domniile voastre. Explică ce-i ăla A.I. sau inteligență artificială, Machine Learning, automatizare, marketing în 2019 și chiar abordăm subiectul lifestyle. Apăsați play. Mai ales dacă sunteți antreprenori, marketeri, oameni de pr sau tech lovers și early adopters. Ca de obicei, după ascultare, vă reaminteasc că apreciez feedback, mentions în social media și tags în facebook stories sau instastories, subscribe pe Spotify, Anchor.fm și Apple Podcast. Pe Apple Podcast lăsați steluțe și comentarii.

Acest episod este al doilea din serie de trei interviuri realizate în parteneriat cu Bitdefender. Subiectele vor fi tratate pe rând și vor fi în strânsă legătură de cu noțiuni care ar trebui, în 2019, să ne fie cunoscute la nivel micro: cybersecurity, parental control, internet of things. Spun că ar trebui să ne fie cunoscute în amănunt pentru că dacă nu le cunoaștem modul de funcționare, nu înțelegem cum ne protejăm de intenții rele datele personale, banii, viața personalaă sau profesională. Primul episod, cu Liviu Arsene, Global Cybersecurity Researcher în cadrul Bitdefender, a fost despre cybersecurity, despre ce inseamnă asta, ce pericole există în online pentru oameni mari și business-uri. Dacă nu ați reușit să îl ascultaâi încă, o puteți face aici. După cum am promis data trecută, acest episod este despre parental control. Aviz părinților și bunicilor care vor să înțeleagă mai bine lumea copiilor de azi. Bogdan Botezatu este director de cercetare în amenințări informatice, la Bitdefender, și pentru că are un copil preșcolar acasă, ceea ce se întâmplă în online și amenințările la care sunt vulnerabili capiii îl interesează în mod direct. E jovial, plin de informații și povești cu situații din real life, este omul cu care vrei să discuți despre cybersecurity pentru copii, despre parental control la modul general, și mai ales despre modulul de parental control din #Bitdefender2020, cum îl poți folosi șamd. Am discutat cu el o mulțime de aspecte și spețe din viața unui copil, care acum se desfășoară online. Niciunul dintre noi doi nu este de acord cu interzicerea accesului la telefon, tabletă sau alt device conectat la internet. Amândoi susținem educarea și vorbitul liber, primul lucru care trebui să-l faci, de altfel, ca să funcționeze ideea de parental control. Aplicațiile doar te ajută să descoperi șabloane de comportament sau îți dă alerte când ceva suspect se întâmplă pe device-ul copilului. Prin suspect mă refer la conversații îndoielnice, bullying, încercări de solicitări pentru poze cu ei, poze cu cardul cuiva din casă sau transcierea datelor de pe unul, tentative de abuz emoțional etc. Eu folosesc modulul de parental control de la Apple, combinat cu Bitdefender. O să aflați în interviu care este diferența dintre cele două, spre exemplu, și cum se completează. Ceea ce este valabil și pentru restul aplicațiilor de parental control din piață. Așadar, play.  O să aflați incredibil de multe despre ce înseamnă viața online a copiilor de azi, o să-i înțelegeți mai bine și, odată cu asta, o să înțelegeți cum o să-i protejați mai bine folosind aplicații de tip parental control, cum este cea dezvoltată de Bitdefender și integrată în Bitdefender Total Security 2020. Acest interviu este și el unul didactic și este pentru orice om care stă în online și care, mai ales, are copii care fac la fel. E must listen. Ca de obicei, după ascultare, vă reaminteasc că apreciez feedback, mentions în social media și tags în facebook stories sau instastories, subscribe pe Spotify, Anchor.fm și Apple Podcast. Pe Apple Podcast lăsați steluțe și comentarii. Dacă suntenți interesați de produsele Bitdefender, click aici.

Alexandru Ion are 29 de ani, este marketing manager în cadrul foodpanda și-n egală măsură un personaj atipic pentru industria de comunicare. O să înțelegeți de ce odată ce apăsați butonul de play. Să vă dau un hint: am setat cu el, în timpul interviului, din senin, o campanie pentru acest episod. Nu e campanie by the book, nu vă grăbiți, e un element îndrăzneț, nou, inedit, care-l validează pe Alexandru Ion și-i permite să fie într-o notă discordantă cu restul pieței de comunicare și marketing. Pe scurt, în timpul discuției despre influenceri, l-am întrebat dacă se uită peste gard, la podcasteri. dacă s-a gândit să colaboreze cu ei. A zis că până acum nu a făcut-o, dar că i-am dat toate motivele să acorde atenție acestui tip de content creators. L-am provocat să facem o campanie, ad-hoc. A acceptat. Așa că de azi, 22 august 2019, până în 24 septembrie 2019, dacă folosiți codul HurduPanda15 la orice comandă faceți prin foodpanda, primiți discount de 15 lei! Revenind, Alexandru Ion s-a dezvoltat prin trial and error. Nu are o problemă cu a recunoaște că a devenit antreprenor după ce a cerut bani de la părinți și și-a cumpărat, literalmente, o sală de jocuri. O mai are, a dezvoltat-o inimaginabil de mult, a fost pentru el mai mult decât un MBA de business. Nexus Gaming este acum cel mai mare centru de sport electronic din România, locul unde gamerii se duc și chiar se antrenează. Da, cuvântul ăla nu e greșit pus acolo. Se antrenează pentru Nexus are echipă care participă la competiții internaționale și nu de puâine ori a fost reprezentanta României. Echipa națională, practic. A aplicat pentru jobul de la foodpanda pentru a simțit că se plafonează profesional. Că are nevoie de mai mult. Și-a primit. Spune că a fost cel mai greu interviu pe care l-a dat, și pe care nici măcar nu l-a luat. O să aflați din interviu de ce și cum a primit, totuși, postul. Am discutat despre gaming, despre antreprenoriat, despre cum e să fii privilegiat din punct de vedere financiar, dar să nu-ți pierzi reperele morale. Am discutat despre eșecurile lui și cum le-a depășit. Despre foodpanda și ce înseamnă marketing pentru liderul pieței de food delivery. Cum lucrează cu Facebook, Instagram sau Google, ce caută la influenceri, cum lucrează cu ei și ce așteptări are de la ei. Acest interviu este pentru orice om care-și face veacul în publicitate, marketing, pr, digital, antreprenoriat. Ca de obicei, după ascultare, vă reaminteasc că apreciez feedback, mentions în social media și tags în facebook stories sau instastories, subscribe pe Spotify, Anchor.fm și Apple Podcast. Pe Apple Podcast lăsați steluțe și comentarii. Nu uitați să folosiți HurduPanda15 la comenzile pe care le faceți prin aplicația foodpanda.

Acest episod este primul dintr-o serie de trei interviuri realizate în parteneriat cu Bitdefender. Subiectele vor fi tratate pe rând și vor fi în strânsă legătură de cu noțiuni care ar trebui, în 2019, să ne fie cunoscute la nivel micro: cybersecurity, parental control, internet of things. Spun că ar trebui să ne fie cunoscute în amănunt pentru că dacă nu le cunoaștem modul de funcționare, nu înțelegem cum ne protejăm de intenții rele datele personale, banii, viața personală sau profesională.   Folosesc produsele și serviciile Bitdefender de ani de zile, pretind că sunt la zi cu ce presupune amenințare cibernetică, și mă îngrozește puțin superficialitatea cu care acest subiect este încă tratat. Acesta este motivul pentru care am decis o serie educativă despre cybersecurity alături de liderul industriei de profil.  Iar Liviu Arsene, Global Cybersecurity Researcher în cadrul Bitdefender, a fost primul cu care am vorbit. Este un excelent interlocutor, cu un ușor accent moldovonesc, șugubăț și un profesionist în câmpul muncii sale.  Am despicat firul cybersecurity, la modul general, în mai mult de patru. Am pus întrebări stupide de dragul înțelegerii științei și am făcut paralele cu situații din viața reală pentru a înțelege mai bine ce presupune această industrie, cum atacurile devin tot mai sofisticate și de ce nu există persoană care să nu fie interesantă pentru un hacker. Malware sau ransomeware sunt buzzword-urile zilei, dar ce înseamnă și cum te pot afecta? Ce înseamnă un RAT și cum odată ajungs în device-ul tău, oricare ar fi el, poate să-ți controleze camera sau microfonul, spre exemplu? Ce e un VPN și la ce folosește? E mai sigur un produs care folosește MacOS sau un device care rulează Windows? Dar unul care rulează iOS sau Android? Cum te poți infecta prin adware, cum recunoști o tentativă de phishing și ce-i aia?  Pe de cealaltă parte, am fost super curios despre cum funcționează Ransomware Recognition, Advanced Threat Defense, Real Time Protection sau Photon, câteva dintre tehnologiile care întregesc suita de protecție a Bitdefender, integrate în Bitdefender Total Security 2020. Ca să ne facem o idee mai clară despre domeniu, am luat în discuție chiar și alte produse și servcii dezvolate de alte nume sonore din piață. Nu am ratat nici măcar o dezbatere pe tema miturilor.  Ideile principale vi le scoateți fiecare fiecare dintre voi, dar ca să vă ajut puțin, de reținut este că:  ∙ Cybersecurity înseamnă să dezvolți și tehnologii care încă nu au apărut. ∙ În prezent avem peste 380 de milioane de sample-uri de malware, iar acum 10 ani erau câteva sute de mii. ∙ Inteligența artificială și machine learning sunt integrate în tehnologiile #Bitdefender2020, iar algoritimii se comportă democratic. ∙ O problemă despistată de un algoritm într-un device este comunicată tuturor sistemelor din toată lumea în câteva secunde. ∙ Există agenții de dezvoltare malware care fac malware la comandă și au inclusiv customer support. ∙ Oricine poate fi ținta unui atac, nu există persoane care să nu genereze interes, există variante de monetizare pentru fiecare, oricât de mare sau mic ești.  Și acesta este un interviu de tip material didactic, doar că de data asta e chiar pentru toată lumea. Pentru oamenii care posedă un device conectat la internet, pentru cei din agenții, pentru cei din departamentele de marketing și comunicare, pentru freelancerii , pentru cei din industriile creative, creatorii de conținut multimedia oricare ar fi ei și da, antreprenori.  Ca de obicei, după ascultare, îți reaminteasc că apreciez feedback, mentions în social media și tags în facebook stories sau instastories, subscribe pe Spotify, Anchor.fm și Apple Podcast. Pe Apple Podcast lăsați steluțe și comentarii. 

Marian Ionescu sau Mariciu este content creator. Creator de conținut multimedia. E vlogger. Fost om de agenție.  A început să populeze internetul cu ideile sale mult înaintea vlogging-ului care l-a consacrat. A început cu un blog pe care scrie mai și acum, mariciu.ro. Eu îl știu de pe Twitter, din vremea când Twitter era mai celebru în România decât Facebook.  E vloggerul care are cea mai închegată și activă comunitate dintre câte am văzut. Nu e cea mai mare, nu e nici cea mai mică. Are 120.000 de abonați pe canalul său de YouTube. Ei sunt parte din Ionesquad. Se întâlnesc cu el la un pahar cuba libre, vin cu tricouri personalizate pentru acest moment, îi urmează sfaturile și țin cont de sugestiile pe care le face. Majoritatea dintre ei sunt din generația millennials, născuți în anii '80. Detaliu important, pentru că nu știu ca acest public să relaționeze mai bine cu altcineva decât cu el.  Face vlogging de vreo doi-trei ani, iar o perioadă a făcut daily vlogging în paralel cu lucrul în agenție. Apoi, când a fost sigur pe el, a renunțat la job și s-a dedicat exclusiv vlogging-ului. Nu spune că este influencer. A lucrat, în schimb, cu influenceri. La ultima agenție în care a performat a fost responsabil de campaniile cu influenceri. Comunitatea pe care construit-o a pus-o cap la cap cu tact și simț stretegic. E foarte atent la ce vrea și spune comunitatea lui. Am putea spune că experiența din agenții și mai ales cea de șef peste campaniile cu influenceri l-au ajutat să înțeleagă ce are de făcut. E popa care face ce spune și are un soi de street smartness pe care l-a integrat în tot ce realizează, incluisv în vlogging.  Eu îl dau exemplu de foarte multe ori când vorbesc despre consecvență și cred că este un exemplu elocvent. Consecvența lui, aplicată, nu doar teoretizată, are rezultate. Consecvența lui a făcut-o și pe Georgiana, soția sa, să se apuce de vlogging și să renunțe la jobul din agenție, pentru că și ea, la bază, e om de comunicare. O să afli cum le-a făcut pe toate dacă dai play. Am discutat cu el despre vlogging, producție de conținut multimedia, YouTube, influenceri, branding, branduri, agenții, brief-uri, campanii, comunități, product placement, respect și cum primești respect de la comunitate. Nu am uitat de valorile pe care le are, de lucurile la care e atent când preia o campanie, am întrebat despre set up-ul pe echipamente și valoare la care poate ajunge, câte ore îi ia montatul unui clip, ce ar face și ce nu. L-am întrebat ce se implică social și civic. Mi-a răspuns.  E un interviu de tip material didactic pentru oamenii din agenții, pentru cei din departamentele de marketing și comunicare, pentru freelancerii din industriile creative, creatorii de conținut multimedia oricare ar fi ei și da, antreprenori.  Ca de obicei, după ascultare, îți reaminteasc că apreciez feedback, mentions în social media și tags în facebook stories sau instastories, subscribe pe Spotify, Anchor.fm și Apple Podcast. Pe Apple Podcast lăsați steluțe și comentarii.

Un simplu search pe Google te-ar putea lumina destul de repede asupra omului pe care l-am invitat în acest episod de #HURDUcast. Găsești informații relevante încă de la primele rezultate generate de motorul de căutare pentru că este peste tot. În interviu am zis că este expansiv, dar într-o notă pozitivă. Este persoana cu care nu ți-ai termina niciodată poveștile pentru că este, din punctul meu de vedere, o enciclopedie vie. Pe lângă faptul că este antreprenor de vreo 17 ani, și numele Zelist se leagă foarte bine de el, Cătălin Teniță citește foarte mult. Foarte mult prin comparație cu marea masă, să ne înțlegem. Are în bibliotecă peste 10.000 de volume. Și câteva în plus în Kindle, e-read-ul cu care spune că se simte extrem de confortabil.  Însă Cătălin Teniță mai are o etichetă cu care s-a pricopsit de-a lugul vremii. Este activist social. Iar asta l-a făcut sinonim cu numele ONG-ului căruia i-a pus bazele acum câțiva ani, Geeks for Democracy.  Este vocal. Analizează foarte bine aparatele statului și întâmplările sociale. Cunoaște politică și înțelege societatea în care trăiește. Face observații pertinente și de cele mai multe ori abordează subiectele din unghiuri la care nu te-ai fi gândit.  Prin propriile-mi lentile, Cătălin Teniță este cel mai de seamă reprezentant al societății civile. Iar acesta este motivul pentru care am decis că vreau să vorbesc cu el despre ce înseamnă societatea civilă. Pentru că nimeni nu prea știe ce e și cu ce se ocupă ea. Am povestit despre societatea civilă și cum o recunoști, tatalitarism, autoritarism, democrație, ba chiar i-am ceut să îmi spună ce înseamnă democrație, am continuat cu implicarea socială, mecanismele prin care societatea poate schimba cursul lucrurilor, cum apar protestele, ce este aia demnitate, cum se ajunge la cazuri precum cel din Caracal, ce este presa în prezent, ce funcție are în prezent și cât de profesional abordează subiecte sensibile, și, inevitabil, am dezbătut cu argumente pro și contra publicarea înregistrărilor de la 112 din cazul de la Caracal.  O discuție de două ore care face ca acest interviu să fie cel mai lung din toată seria #HURDUcast. Dar care merită fiecare secundă.  Ca de obicei, după ascultare, îți reaminteasc că apreciez feedback, mentions în social media și tags în facebook stories sau instastories, subscribe pe Spotify, Anchor.fm și Apple Podcast. Pe Apple Podcast lăsați steluțe și comentarii. 

Conform descrierilor pe care le are pe conturile rețelelor de socializare pe care le folosește, Tudor Galoș este “EU Privacy Consultant, Entrepreneur, ECPC-B DPO, Digital Transformation”. Aș spune chiar că e sinonim cu prima titulatură, și sunt sigur că nu doar eu aș spune-o, ci majoritatea celor care au avut tangență cu el în ultimii 2 ani, de când s-a desprins de corprorație și a luat-o pe drumul antreprenoriatului.  După o lungă perioadă în echipa Microsoft România, în poziția de consumer marketing manager, Tudor Galoș face acum, pe românește, consultanță în GDPR. Este omul cel mai vocal pe acest subiect și este un fin observator a tot ce presupun GDPR și privacy.  În acest interviu vorbim despre GDPR în proporție de 80%, 10% despre antreprenoriat și restul de 10% rămași despre marketing și influencers. Nu puteam să nu deschid subiectul influencers pentru că Tudor Galoș este unul dintre primii care au implementat campanii cu influencers în România, pe vremea când termenul nu exista.  Politicile GDPR au fost analizare din toate punctele de vedere și nu cred că ne-a scăpat mare lucru.  Am împărțit subiectul în cauză în două: GDPR pentru consumatorul final și GDPR pentru persoanele jurudice sau pentreu cei care sunt în situația de a lucra cu date personale.  Dacă dai play acestui interviu vei afla ce drepturi ai când ești consumator final, ce poți face pentru a-ți proteja datele personale, ce sunt datele personale și de ce sunt ele mai valoroase decât ți-ai putea imagina, ce înseamnă o breșă de securitate și cum te poate afecta sau de ce e indicat să-ți protejezi CNP-ul ori de câte ori a ocazia. Și să nu mai spui niciodată că "oricum e pe toate gardurile". Pe de celalată parte, dacă lucrezi într-o companie care procesează date personale sau pur și simplu lucrezi cu date personale din poziția de freelancer, în acest interviu descoperi cu ce începi când te apuci de implementarea GDPR, ce obligații ai, ce măsuri punitive există și de ce și, foarte important, de ce GDPR nu este un bau-bau, ci din contră, un ajutor. Totodată am discutat și despre GDPR în campaniile de marketing, despre ce responsabilități ai când aduni date din platforme ca Facebook, cum împarți vina cu platforma dacă ea este pedepsită pentru o încălare de regulament, ce trebuie să știi când faci consursuri și campanii cu influencers și chiar ce presupune o colaborare cu un fotograf sau videograf pentru un eveniment.  Pretty helpful aș zice. După ascultare, apreciez feedback, mentions în social media și tags în instastories, subscribe pe Spotify, Anchor.fm și Apple Podcast. Pe Apple Podcast lăsați steluțe și comentarii.  Altfel spus, apreciez orice efort de a-mi mângâia egoul.  

Nu cred că există avocat care să nu știe despre avocatoo.ro sau să nu fi auzit în treacăt numele Ana-Maria Udriște. S-ar putea să mă înșel, dar sunt destul de sigur că majoritatea celor din breasla cunosc unul dintre cele două nume.  Ana-Maria Udriște a pus pe picioare avocatoo.ro pentru că a înțeles destul de repede că nu există o punte de legătură între sistemului juridic și omul de rând, care nu are cunoștințele necesare pentru a-i decifra limbajul. Astfel că a devenit pe rând traducător de limbaj legal, apoi facilitator prin pachetele sau kit-urile pe care le pune la dispoziție pe avocatoo.ro și nu în ultimul rând, antreprenor. Pentru că asta a devenit între timp.  Mi-a atras atenția de multă vreme. Am văzut numele ei pe coperți de reviste, în topuri de profil sau de business și conferințe despre antreprenoriat și digital. Însă săptămâna trecută, pe final, am fost convins că trebuie să vorbesc cu ea în următorul #HURDUcast, adică ăsta. De ce? E simplu. A treia amendă care s-a dat “pe GDPR” în România a fost dată de autoritatea competentă fix avocatoo.ro care, printre altele, avea expus pe paginile sale un kit de GDPR, ceea ce a atras atenția majorității și a făcut ca situația să devină mult mai atractivă și numai bună de preluat și dat mai departe. Practic, am putea spune că avocatoo.ro era în pragul unei crize de imagine. Ana-Maria Udriște, însă, a gestionat totul impecabil situația și a reușit să tranforme situația în care a intrat într-un avantaj.  Ce a făcut, cum a făcut și care au fost rezultatele vei afla imediat după ce discutăm despre ce trebuie să faci ca să-ți deschizi un srl, la ce să fii atent, care este diferența între srl și pfa, ce ar trebui să alegi între cele două și de ce.  Dacă ești la începutul antreprenoriatului, dacă ești deja cu eticheta asta lipită de tine sau faci marketing ori public relations, acest episod de #HURDUcast e sigur pentru tine. Dacă nu bifezi nicuna dintre titulaturile cele enumerate anterior, ascultă pentru a învăța lucuri noi cu care să-i dai prietenii pe spate. Evident, vorbim și despre GDPR.  Ascultă. Dă mai departe. Apoi fă un bine și dă-mi subscribe, lasă-mi un review și steluțe pe Apple Podcast. 

Îl știu pe Mircea Popa, aka Mircea Bravo, din 2013 sau 2014. Pe vremea aia încă se ținea de farse, așa că atunci când un client a venit la mine și mi-a zis că Mircea Bravo es dispus să-i facă un material și să-i ofere endorsement, am zis pas. Mi se părea pueril. Mă rog, nu mi se părea, chiar era.  Între timp s-a maturizat. S-a reinventat de câteva ori, după cum chiar el zice în interviu. A trecut prin mai multe etape. M-a impresionat abia vreo 2 ani mâi târziu de la faza cu clientul căruia i-am zis să-l refuze. Devenise mai vizibil, lăsase farsele deoparte și începuse să abordeze subiecte mai de doamne ajută, vorba aia. L-am inclus în prima campanie serioasă din România pe subiectul hate speech în online. N-a zis nu, ba chiar a aprobat din prima. Campania se numea No Hate Speech, o gestionam cu agenția, din Cluj, și avea implicați o serie de de influencers, printre care și el sau Bogdan Bob Rădulesc, celebru deja pentru secvența de 5 minute “un gând sincer” la adresa Bisericii Ortodoxe Române. În campanie mai erau implicate de cadre universitare cu care făceam primele studii și conferințe seriose asupra fenomenului, psihologul Daniel David fiind unul dintre ei.  M-a impresionat, ziceam, dar nu v-am zis cu ce. Cu un interviu pe care-l făcusem cu el, parte din segmentul de producție de content pe care îl produceam în interiorul campaniei. Brusc Mircea Bravo nu mai era ăla cu capul în nori, cu care nu poți vorbi lucruri seriose. Mircea Bravo era un om avid de dezvoltare personală și profesională. Mircea Bravo vedea lucrurile din jur cum le vedeam și eu sau Bogdan Bob Rădulescu, așa că toți 3 stăteam cu orele în birou la cafele și dezbăteam tot de la politică la marketing, teatru, sciologie sau producție de conținut multimedia.  Între timp am plecat din Cluj, m-am mutat în București. El s-a asociat o perioadă cu Global, care l-a reprezentat o perioadă, apoi s-a reinventat iar și a ajuns să facă sketch-uri cu actori pe bune, scenariu, regie etc.  Ne-am revăzut în tabăra revistei BIz, Social Media Biz Camp, de la Pârâul Rece, unde a avut o prezentare extrem de simplă și extrem de bună.  Am vorbit despre cum a ajuns în punctul în care tot ce filmează devine viral. Mi-a explicat fiecare pas, de la conceperea scenariului până la cum face product placement și nu se supără nimeni din cauza asta. Nu crede că a rafinat rețeta viralului, dar e sigur că știe mai multe ingrediente decât alții, și, ami mult, cum să le folosească.  Ascultați. Dați mai departe. Apoi faceți un bine și dați subscribe, să lăsați review și steluțe pe Apple Podcast. 

Raluca Radu e în lumea marketingului digital cam de pe la începuturile lui. Mai țineți minte Mercador? A fost acolo. De aproximtiv patru ani a preluat answear.ro și a făcut din el, în România, din poziția de country manager, unul dintre bradurile extrem de ușor de recunoscut când vine vorba de fashion retail. Și nu e doar sonor pentru end user, ci și pentru mediul de business. Answear.ro a crescut de-a treptul într-un an cât alții în 10 și, datorită strategiilor pe care le-a aplicat și pentru care a girat singură de multe ori, a reușit ca, spre exemplu, anul trecut să-și dubleze cifra de afaceri. Astfel că era imposibil nu o fac să-și amintească cum a intrat answear.ro pe piața din România, unde șef era Fashion Days de ceva vreme deja, ce bugete au folosit, ce strategii de marketing au aplicat ea și colegii ei, care au fost problemele apărute și care au fost rezolvările. Evident, ca la orice business care intră pe piață cu idei ușor șui, unde oricum există un concurent mare, a primit zero șanse de reușită.  În egală măsură, Raluca, pe lângă answear.ro, este un strateg foarte bun. Probabil pentru că are background matematic, cifrele îi sunt ușor de înțeles, vede șabloane, detalii aparent inutile în analizele de smal data și big data. De aici era doar un pas mărunt până la propria agenție. Se numește MTH și funcționează ca un departament externalizat de de marketing pentru clienții pe care-i are. Odată ce am deschis acest subiect în interviu, am vorbit despre perfromance marketing, influencer marketing și cum se folosește de aceste concepte pentru answear.ro, cum vede automatizarea în domeniu și cum va arăta industria de marketing digital după ce AI și ML vor deveni din ce în ce mai capabile să preia munca prestată de specialiști.  Vă invit, așadar, la play. Apoi la react, share, subscribe, dat steluțe pe Apple Podcast și lăsat comentarii. Apreciez feedback pe orice cale dați de mine.

Valentin Pintilescu este una dintre revelațiile pe care le-am avut în acestă primă jumătate de an profesional. Am dat de el la tabara Social Media Summer Camp organizată de niște ani buni deja de Revista Biz și la care, știu, ați mai auzit-o pe asta, trebuie să mergeți dacă nu ați făcut-o încă.  Valentin Pintilescu este managerul de dezvoltare al Looloo Kids și Tralala, două canale de YouTube pe care părinții copiilor de grădiniță le știu fără doar și poate. Sunt un fenomen și nu există doare ele, mai sunt câteva pe lângă care sunt la fel, de succes, în țări la care nu te-ai figândit niciodată să-ți exporți business-ul. Pregătesc deja alte canale, lucrează la ele de zor și sunt destinate, printre altele, copiilor vorbitorilor de hindu sau mandarină!  Looloo Kids este cel mai mare canal de YouTube din România și, în egală măsură, singurul care a luat butonul de diamant. În prezent numără 16 milioane de subscribers. Piesa de rezistență este Jony Jony Yes Papa, despre care spune că este Despacito-ul copiilor. Peste 1.9 miliarde de views, imdiat vor trece de 2. Este o discuție extrem de utilă pentru marketeri, reprezentanți de brand și creatori de conținut multimedia, oricare ar fi ei. Am luat multe aspecte în discuție, printre care se numără modelul de business, ce înseamnă YouTube și cum îl poți monetiza în România, ce înseamnă un plan editiarial bine pus la punct pentru această platformă, cum sunt algoritmii YouTube, cum se produce conținut multimedia la acest nivel, cât costă și câți specialiști lucrează la un episod, care sunt greșelile pe care le-au făcut imediat după ce au numărat 10 milioane de subscribers și de ce susține că succesul este cel mai prost manager sau ce sfaturi de business are pentru cineva care are un plan de afacere care are treabă cu YouTube și nu numai.  Spor la play. 

Adi Iliescu este pe lista scurtă a piloților români de raliuri care au primit derogări speciale pentru a putea concura în competiții deloc de neglijat. Derogările despre care vorbesc eu se oferă pentru cei care nu au vârsta legală sau prevăzută de regulamente pentru a participa la astfel de evenimente din poziția de concurenți.  Are 22 de ani acum și pe lângă pilotaj sportiv susține aproape zilnic trainiguri despre condus defensiv și, evident, pilotaj sportiv. O face în cadrul Academiei Titi Aur și în ciuda vârstei este luat în serios de toți colegii și cursații care trec prin băncile lui. El și colegul lui de echipaj, Rareș Badea, nu sunt simpli împătițimiți ai sportului cu motor, sunt și deschizători de drumuri în industrie. Au avut curaj să facă prima campanie de strângere de fonduri de la fani pentru a aduna bugetele necesare competițiilor la care se înscriu! Detalii primiți pe www.raisetorace.com.  Am discutat cu el despre campania asta, despre condus defensiv și ce presupune el, despre moto-sport și cum se practică el în România, despre ce lipsește ca să nu mai avem atâtea accidente și conflicte pe străzi. Este un tip extrem de articulat și smart, a spus o tonă de informații care vă vor ajuta zilnic. Printre ele se află, spre exemplu, câți km îți trebuie, în medie, ca să frânezi, cum stai în mașină ca să-i simți centru de greutate, care-i faza cu calitatea anvelorpelor, ce presupune regula de 2 secunde și care-i motivul pentru care auzi "a fost o fracțiune de secundă, nu am apucat să văd nimic" și multe alte detalii importante care că vor face viața de șofer mult mai relaxată. În trafic, exact. A, era să uit, am luat în discuție trotinetele electrice, credem amândoi că ar trebui reglementate pentru că devin un real pericol pentru toți participanții la trafic.  Apropo, Adi Iliescu este atât de pasionat de domeniu și și-a dorit atât de mult să participe la raliuri încât și-a făcut mașina singur, pe bucăți, în garaj, în fucție de banii care-i intrau în buzunar! A lucrat chiar și nopțile la ea.  Play. O să vă placă. 

În sfârșit, cu ocazia asta, descoperiți și voi un fotograf mișto, pe care eu îl urmăresc de multă vreme. Dinainte chiar de a merge în prima sa excursie la Cernobîl. Ana Dumitru face niște poze extraordinare și are o viziune aparte asupra subiectelor pe care le surprinde. Face asta de 14 ani. În ultimii 2 a fost la Cernobîl și este printre puținii fotografi din România care au trecut pe acolo înaite ca mini-seria produsă de HBO să devină celebră. A stat la taclale cu ghizi, localnici și muncitori. Are povești de spus și crede, după experiențele de la Cernobîl, că Pământului îi este mai bine fără noi. Ce înseamnă Cernobîl, de ce este atât de hype și de ce atrage atât de multă lume deși nu e cea sigură zonă din lume, ce legende există în zonă, cât la sută din spectrul real se regăște în filmul HBO și cât la sută este dramatizare, ce caută influencerii acolo să-și facă poze la modul haotic și ce repercusiuni poate avea asta asupra arealului și a celor bine intenționați?  Aflați dacă dați play. 

Andrei Radu este genul de om cu rar ți-e dat să întâlnești. Este extrem de perseverent, care nu abandonează nici măcar la a treia încercare. Dovadă care-mi susține observația este chiar proiectul personal care i-a devenit job full time de 14 ani, adică GPeC, cel mai important eveniment din Europa Centrală și de Est dedicat segmentului e-commerce. A pornit de la nici 100 de oamenii în sală și a ajuns la peste 1.000 de participanți. Organic. Anul acesta ediția de primăvară a avut loc la Teatru Național București, asta ca să vă faceți o idee despre nivelul la care a ajuns evenimentul, asta în cazul în care nu vă este deja familiar. Despre invitați nici nu mai vorbesc, mulți dintre ei au venit prima dată în România cu ocazia GPeC și-i știți de la Tv sau din cărțile pe care le-au scris și le aveți în bibliotecă.  Am vorbit cu el despre ce înseamnă GPeC pentru piața e-commerce din România, care sunt greșelile pe care deținătorii și dezvoltatorii de astfel de business-uri le fac încă 14 ani mai târziu, e sau nu e important conținutul multimedia în acest peisaj sau ne mulțumim cu descrieri de produs preluate și seci, cum arată acest segment în comparație cu cel din Vest sau ce înseamnă cele 200 de criterii de jurizare din Competiția GPeC.  A spus în premieră cine mai urcă pe scena ediției din toamnă a GPeC, după ce l-a anunțat deja pe Ryan Holiday: Andy Crestodina, Orbit Media, și Vitaly Friedman, Smashing Magazine! Se va vorbi mult despre conținut multimedia!  Urmăriți gpec.ro pentru a afla când se dă drumul înscrierilor. 

Edy Chereji a crescut cumva sub ochii mei. Spun cumva pentru că suntem de aceași vârstă și expresia e folosită de oamenii mai în vârstă care fac referire la cei tineri, și deși nu ne-am intersectat niciodată profesional și foarte puțin personal, am știut tot timpul cine e și ce face. Reciproca e valabilă, știu asta din surse sigure. Am făcut amândoi facultatea în Cluj și am plecat în București la un moment dat. Însă până acolo, Edy a pus bazele celui mai cunoscut festival din România, peste hotare, Untold Festival. A făcut parte din echipa inițială, a rămas în ea și azi conduce departamentul de comunicare al festivalului.  Am vorbit în acest interviu despre ce provocări au avut pe drumul ăsta care a început acum 5 ani, cât de greu le-a fost să fie luați în serios, pentru că aveau între 25 și 27 de ani când au început să prezinte ideea, ce momente de fail au avut, ce înseamnă Neversea și cum le-a luat marea câțiva metri de plajă peste noapte chiar cu câteva ore înainte de eveniment, cum organizezi un festival, ce e aia logistică și securitate de festival, sau ce oameni își caută în departamentul de comuinicare.  E un interviu pe care vrei să-l auzi. 

Metaforic vorbing, Alex Dona e mai cunoscut pentru poziția de backing vocal al Times New Roman decât pentru cea de manager sau antreprenor cu rezultate notabile în media românească. Deși are o diplomă de inginer metalurg, s-a băgat în media conjunctural. A trecut pe la OTV-ul lu’ domnu’ Dan Diaconescu, dar indirect, printr-o casă de producție, apoi a stat o vreme pe la The Money Channel, a reușit să se facă remarcat la Sanoma Hearst din scaunul de director de vânzări și board member. Practic a fost șefu’ la bani. Dintre toate publicațiile pe care le avea în portofoliu, FHM sigur vă sună cunoscut. La TNR s-a ocupat și încă se mai ocupă de partea comercială, în paralel cu Marketing Mindset, cursurile pe care le susține în prezent prin țară în comunitățile mici de antreprenori.  Acest interviu a fost înregistat după prezentările pe care le-am avut amândoi la tabăra Start Up Your Life by startup.ro. La un moment dat se va auzi cum tremurăm de frig, pentru că în Brașov e frig tot timpul, iar noi am discutat pe o terasă fără să ne dăm seama că vom îngheța. Eu am răcit. Am luat în discuție marketingul și antreprenoriatul. Am făcut o oprire în stația impostură în marketing și comunicare, apoi ne-am dat jos la capătul de linie numit antreprenoriat în 2019. N-am fost de acord tot timpul unul cu celălalt, ceea ce a făcut ca această discuție unu la unu să fie, de fapt, o dezbatere pe alocuri. 

Cristian Seidler face parte din grupul parlamentar al USR. Mi-a atras atenția zilele trecute, după ce online, în newsfeed-ul contului meu de Facebook, au apărut o serie de laude la adresa lui după ce apăruse două zile consecutiv în platourile Antenei 3. Prestația lui n-a trecut neobservată, la fel cu n-a trecut nici prezența, la modul general, al USR în terenul de joacă al "echipei adverse".  Am profitat de întâlnirea cu el pentru a discuta aplicat toate subiectele și întrebările care au apărut în spațiul public în ultima perioadă. Am insistat să facem și puțin educație și i-am cerut să-mi explice modul de funcționare și organizare al României. Ce este Constituția, ce se regăsește în ea, ce înseamnă Parlamentul și ce înseamnă Parlament bicameral, unde se emit legi, cum se emit legi, unde se blochează legi, ce-i aia o comisie specială sau ce poate și ce nu poate face președintele României și ce așteptări putem avea de la el. Mai mult, am cerut să-mi explice cum funcționează Uniunea Europeană, forma ei de organizare și ce face un europarlamentar.  Subiectele momentului pe care le-am luat în discuție au legătură cu prezența USR în platourile Antena 3, cu rezultatele de la alegerile europarlamentare și ce înseamnă ele pentru fiecare partid în parte, vor sau nu vor să intre la guvernare acum și în ce condiții, de ce PNL pare că se teme de USR, ce s-a întâmplat la votul pentru șefia Camerei Deputaților și de ce a făcut schimb de tabere Pro România, vrem sau nu vrem votul electronic și cel prin corespondență și care-s riscurile și beneficiile, ce se întâmplă cu primăria Capitalei și cine va candida din partea USR, ce cuantum are indemnizația de paralementar, în ce stadiu este #fărăpenali și care sunt prioritățile USR dacă de mâine ar intra la guvernare. 

Am auzit prima dată de Felix Pătrășcanu, dacă memoria nu-mi dă eroare, în cartea scrisă de Andreea Roșca și Mona Dîrțu, Cei care schimbă jocul. În apărarea mea, abia intrasem în antreprenoriat. Atunci, de altfel, am aflat prima dată povestea FAN Courier. Ne-am intersectat de câteva ori, l-am ascultat în conferințe și am ciulit urechile de fiecare dată când a luat cuvântul. Mi-a atras atenția.  Are o vizune diferită de majoritatea antreprenorilor pe care i-am cunoscut, spune lucrurilor pe nume și nu zice nu atunci când un tânăr îi cere sfatul. Crede foarte mult în capacitatea noii generații de antreprenori despre care spune că sunt pragmatici și dezghețați, e convins că merită să te întorci în România dacă cumva ai emigrat și chiar ajută români să revină în țară prin Repatriot.  În acest interviu, pe care l-am făcut la Poiana Brașov, invitați fiind amândoi la Tabăra Start Up Your Life by start-up.ro, am dezbătut piața de curierat din România, investițiile făcute de FAN Courier și ce aduc ele în plus atât pentru business cât și pentru clienți, starea economiei și a nației și inclusiv despre antreprenoriat, cu sfaturile și observațiile aferente. Interviul a fost făcut în dimineața alagerilor europarlamentare, după care am plecat împreună la vot. 

Am cunoscut-o pe Adriana Stoian când încă avea rolul de director de comunicare al USR. Contextul avea legătură cu o posibilă colaborare, dar asta contează prea puțin, iar drept dovadă stau discuțiile despre politică, comunicare și presă care l-au îngropat destul de repede. Pe context. A bifat 19 ani de presă în care a asistat politicul și mediul economic, a pus umărul la proiectul Adevărul Live, primul proiect de transmisii live online din România; se întâmpla în 201 3. Din punctul meu de vedere, în acest moment este printre puținii oameni care sunt capabili să aibă viziune de ansamblu asupra climatului socio-politic din România, care înțelege politica externă, ecomonie, tehnici de comunicare ale prezentului sau ce presupune o strategie de comunicare politică eficientă. Motiv pentru care am insistat să realizez acest interviu chiar înainte de alegerile europarlamentare și de referendumul de duminică, 26 mai. Am făcut slalom printre evenimentele politice din ultima perioadă, am analizat campania electorală, am încercat să facem previziuni timide pentru 27 mai și după. După ce mergem la vot! 

Îl știu pe Ștefan Mako, fondator Inclusiv, din anul 1 de facultate. Am fost colegi la FSPAC Cluj. De când am terminat studenția, Ștefan a trecut pe la Europa FM, România Liberă, Prima TV, a pus bazele Casei Jurnalistului, a semnat apoi investigații pentru Rise Project și recend a fondat Inclusiv, despre care spune că e mai mare redacție din România susținută doar de cititori. E un model nou, inedit pentru România. Ce înseamnă să faci jurnalism de investigație în România? Răspunsul e complicat, dar putem spune că jurnalismul de investigație se reinvetează în momentul acesta. 

Matei Psatta este managing partner TPS. E tânăr, dar are deja foarte multă experiență în comunicare, marketing și advetising. Mai nou, de când a lăsat industria de comunicare pentru start-up-ul The Pole Society, care face legătura între online și offline prin OOH, poți discuta cu el și business.