Podcastul Raportuldegardă.ro

În cadrul ediției de pe 9 mai 2023 a emisiunii #știința360 de pe Radio România Cultural, Dr. Marius Geantă, Președintele Centrului pentru Inovație în Medicină, a comentat ultimele noutăți ale domeniului medical.

Când noile tipuri de vaccinuri împotriva COVID-19 au fost administrate pentru prima dată în urmă cu doi ani, s-a constatat o creștere a cazurilor de miocardită, o inflamație a mușchiului cardiac, în special în rândul bărbaților tineri care au fost vaccinați cu vaccinuri ARNm. La momentul respectiv, nu era clar, însă, care a fost cauza.

Un studiu realizat la Yale și publicat recent în Science Immunology, detaliază mecanismele imunologice care determină aceste cazuri. S-a descoperit că inflamația miocardică nu a fost cauzată de anticorpii dezvoltați prin vaccinare, ci mai degrabă de un răspuns mai generalizat care implică celulele imune și inflamația. La anumite persoane apare o supra-producție de citokine și un răspuns imun celular accentuat, mecanisme care ar putea facilita noi strategii pentru a reduce incidența acestei reacții adverse rare a vaccinurilor.

Cercetările anterioare au sugerat că prin creșterea timpului dintre dozele de vaccin de la patru la opt săptămâni se poate reduce riscul de a dezvolta miocardită. Potrivit constatărilor CDC, riscul de miocardită este semnificativ mai mare la persoanele nevaccinate care se infectează cu SARS-CoV-2 decât la cele care primesc vaccinuri. Autorii studiului subliniază faptul că ca vaccinarea oferă cea mai bună protecție împotriva infecției COVID-19.

Mai multe detalii despre subiectele discutate:

▶ https://raportuldegarda.ro/stiri-covid-romania/

În ediția de pe 14 martie 2023 a emisiunii #știința360, Dr. Marius Geantă, Președintele Centrului pentru Inovație în Medicină, a discutat despre dezvoltarea primului vaccin ARNm împotriva unei infecții bacteriene.

Un studiu preclinic demonstrează eficacitatea unui vaccin de tip ARNm împotriva infecției cauzate de bacteria Yersinia Pestis, care cauzează ciuma. Rezultatele, care au fost publicate recent de Universitatea din Tel Aviv și de Institutul din Israel pentru Cercetare în Biologie în jurnalul Science Advances, indică o eficacitate de 100% a vaccinului. Aceste date sunt importante pentru că ar putea conduce la soluții pentru tratamentul infecțiilor bacteriene și ar putea facilita combaterea rezistenței la antimicrobiene.

Dezvoltarea de vaccinuri contra infecțiilor bacteriene este mult mai complexă decât în cazul virusurilor. Există deja vaccinuri clasice contra anumitor infecții cauzate de bacterii (ex. tetanos, tusea convulsivă sau difteria). În cazul COVID-19, tehnologia ARNm s-a dovedit soluția optimă, atât datorită eficacității superioare, dar și a procesului mult mai rapid de producție. Cunoașterea genomului viral permite dezvoltarea unor molecule de ARN mesager care codifică doar anumite proteine virale și producerea unui răspuns imun. Atunci când ARN-ul intră în celulele umane, sunt folosite temporar mecanismele celulare pentru expresia antigenului viral.

Bacteriile în schimb, nu necesită celulele umane pentru a își produce proteinele necesare supraviețuirii. Mai mult decât atât, proteinele produse de bacterii pot fi foarte diferite de cele umane chiar dacă folosesc același cod genetic. De-a lungul timpului s-a încercat obținerea de proteine bacteriene în celulele umane dar exprimarea acestor antigene s-a tradus printr-un răspuns imun foarte redus. Echipa de la Tel Aviv a dezvoltat noi metode pentru a asigura stabilitatea și imunogenicitatea proteinelor bacteriene și a optimiza răspunsul imun. Animalele de laborator infectate cu Yersinia Pestis au murit într-o săptămână, însă cele infectate dar care au primit vaccinul ARNm au supraviețuit. Mai mult decât atât, a fost necesară o singură doză pentru a asigura protecție completă după doar 2 săptămâni.

Mai multe detalii despre subiectele discutate:

▶ https://raportuldegarda.ro/stiri-covid-romania/

▶ Esențial COVID-19 -  https://raportuldegarda.ro/esential-sanatate-publica-antivirale-orale-variante-sars-cov-2/

▶ Pacienții cu cancer pulmonar și depresie severă prezintă biomarkeri de inflamație care se corelează cu supraviețuirea și răspunsul la imunoterapie  - https://raportuldegarda.ro/depresie-inflamatie-nsclc-supravietuire-redusa/ 

▶ STUDIU. Un test de biopsie lichidă permite diagnosticul şi monitorizarea cancerelor solide la copii, în cazurile în care biopsia standard nu este posibilă  - https://raportuldegarda.ro/biopsie-lichida-diagnostic-cancere-solide-pediatrie/  

În ediția de pe 7 februarie 2023 a emisiunii #știința360, Dr. Marius Geantă, Președintele Centrului pentru Inovație în Medicină, a discutat despre legătura dintre rujeolă și apariția unei forme de encefalită severă.

A fost descoperit mecanismul prin care virusul rujeolic poate provoca o tulburare neurologică rară, dar fatală (panencefalită sclerozantă subacută sau SSPE), care poate apărea la câțiva ani după o infecție cu rujeolă. În mod normal, virusul rujeolic nu are capacitatea de infectare a sistemului nervos, însă conform studiului recent, virusurile care persistă în organism pot dezvolta mutații în proteina de fuziune sau proteina F.

Cercetătorii au analizat genomul virusului rujeolic de la pacienții cu SSPE și au observat că diferite mutații s-au acumulat în proteina lor F. Anumite mutații sunt responsabile pentru creșterea activității infecțioase la nivel celular, însă unele mutații determină o scădere a activității virale. 

Au fost descoperite două strategii prin care virusul rujeolic fuzionează și infectează neuronii:

● inițial, activitatea de fuziune a unei proteine F mutante este suprimată datorită interferenței cu proteinele F normale, însă această interferență poate fi ulterior depășită de acumularea de mutații;

● unele mutații ale proteinei F pot reduce activitatea de fuziune, dar o cooperare între aceste tipuri de proteină F și formele normale poate determina o creștere a activității de fuziune (ceea ce înseamnă că inclusiv proteinele F mutante care par a fi incapabile să infecteze neuronii pot infecta în continuare sistemul nervos).

Subiectele discutate:

▶ https://raportuldegarda.ro/stiri-covid-romania/

▶ https://raportuldegarda.ro/esential-covid-19-exercitii-fizice-vaccinare-gripa-nivel-seric-anticorpi/

SPUNE-ȚI PĂREREA în cercetarea cancerului din UE

▶ https://raportuldegarda.ro/chestionar-cercetare-cancer-uniunea-europeana-uncan-eu/

În cadrul acestei ediții #știința360, Dr. Marius Geantă, Președintele Centrului pentru Inovație în Medicină, a comentat avansurile științifice ale momentului. Una dintre noutățile discutate a fost reducerea utilizării medicamentelor pentru scăderea riscului cardiovascular în timpul perioadei pandemice.

Utilizarea medicamentelor adresate riscului cardiovascular, precum terapia antihipertensivă sau hipolipemiantă, a scăzut pe parcursul pandemiei COVID-19, fiind estimată o creştere asociată a morbidităţii şi mortalității cardiovasculare, conform unui studiu publicat în Nature Medicine. În acest context, este necesară identificarea persoanelor care nu au urmat aceste tratamente, precum şi iniţierea urgentă a terapiei necesare, pentru a evita consecinţele negative pe termen lung.

Principalele concluzii ale studiului au fost:

Subiectele discutate:

▶ https://raportuldegarda.ro/stiri-covid-romania/ 

▶ https://raportuldegarda.ro/esential-covid-19-varianta-virala-sistem-imun-raspuns-infectie/ 

În cadrul ediției de pe 17 ianuarie 2023 a emisiunii Știința360, Dr. Marius Geantă, Președintele Centrului pentru Inovație în Medicină, a comentat avansurile științifice ale momentului. Tema principală a discuției a fost sindromul long-COVID care poate apărea chiar și în urma unei forme ușoare de COVID-19. 

Un studiu retrospectiv arată că pacienții COVID-19 pot dezvolta o serie de sechele post-COVID-19 chiar dacă au avut doar o formă ușoară de infecție, însă simptomele dispar complet pe parcursul primului an de la diganostic. Au fost observate mai puține astfel de simptome la copii, acestea dispărând în decurs de 6-12 luni de la aparițe. Un risc mai mic de dispnee a fost observat la pacienții infectați ulterior vaccinării împotriva SARS-CoV-2, comparativ cu pacienții nevaccinați.

A fost evaluat riscul de a dezvolta 70 de manifestări de tip long-COVID-19 în perioada timpurie (1-6 luni) și tardivă (6-12 luni). Infecția cu SARS-CoV-2 a fost asociată în mod semnificativ cu riscuri crescute în perioada timpurie sau tardivă pentru anosmie, disgeuzie, tulburări cognitive, dispnee, stare de slăbiciune, palpitații și cu exces de risc semnificativ, dar mai mic, pentru amigdalita streptococică și amețeli.

Suplimentar, în faza timpurie a mai fost raportat un risc crescut pentru: căderea părului, durere toracică, tuse, mialgii și tulburări respiratorii. De notat, rezultatele au fost aceleași indiferent de varianta virală.

Subiectele discutate:

https://raportuldegarda.ro/stiri-covid-romania/

În cadrul acestei ediții #știința360 din 10 ianuarie 2023, Dr. Marius Geantă, Președintele Centrului pentru Inovație în Medicină, a comentat avansurile științifice ale momentului. Discuția s-a concentrat în jurul subvariantei Omicron XBB.1.5 - ce știm până acum, cât de transmisibilă este și ce date pun la dispoziție ECDC și CDC. 

XBB.1.5 este o subvariantă a Omicron, iar datele preliminare arată că are un avantaj mare de transmitere și de a deveni dominantă, față de subvariantele care circulau anterior în America de Nord și Europa. Din datele CDC, pare că XBB 1.5 prezintă al doilea cel mai mare avantaj de răspândire până în prezent, pe locul doi după BA.1. Cea mai probabilă explicație a avantajului de transmitere este nivelul deja ridicat de evadare imună, combinat cu efectul unei mutații cheie în proteina Spike.

La ultima evaluare a variantelor SARS-CoV-2 circulante (21 decembrie 2022), ECDC clasifica subvarianta XBB ca fiind variantă de interes, nu de îngrijorare; variantele de îngrijorare (VOCs) fiind în continuare subvariantele BA – 2, 4 și 5.

Despre subiectele discutate la #științta360:

https://raportuldegarda.ro/stiri-covid-romania/

https://raportuldegarda.ro/subvarianta-omicron-xbb-ce-stim/ 

În cadrul ediției de pe 13 decembrie 2022 a emisiunii #știința360 de pe Radio România Cultural, Dr. Marius Geantă, Președintele Centrului pentru Inovație în Medicină #inomed, a comentat avansurile științifice ale momentului.

Cel puțin două etiologii independente ale sechelelor post-acute în urma infecţiei cu SARS-CoV-2 (long-Covid), care se disting în funcţie de dependența de titrurile de anticorpi anti-spike, au fost identificate prin analiză transcriptomică în cadrul unui studiu publicat în Nature Medicine. Procesele moleculare care determină consecinţele COVID-19 pe termen lung sunt detectabile încă din timpul fazei acute şi sunt implicate în răspunsul gazdei la prezenţa infecţiei cu SARS-CoV-2.

Studiul a inclus 165 de persoane spitalizate pentru infecţia acută cu SARS-CoV-2, care au fost apoi supravegheate şi în perioada post-acută. Evaluarea expresiei genice şi titrului de anticorpi s-a realizat în fază acută, caracterizând molecular răspunsul pacienţilor la infecţia cu SARS-CoV-2. Au fost identificate caracteristici distincte ale expresiei genei specifice tipului celular în fază acută, care asociază diversele tipuri de celule imune de sechele post-acute la 1 an după externarea din spital.

Două tipuri de long-Covid au fost asociate cu patternuri diferite ale expresiei genice la nivelul plasmocitelor. Într-unul dintre acestea, sechelele s-au asociat cu o expresie mai mare a genelor legate de imunoglobuline într-un mod dependent de titrul de anticorpi anti-spike. În celălalt grup, sechelele s-au asociat, independent de aceste titruri, cu o expresie mai scăzută a genelor legate de imunoglobuline. Asocierea dintre titrul scăzut de imunoglobuline şi prezenţa sechelor post-COVID-19 a fost validată cu ajutorul unei cohorte externe.

Mai multe detalii despre subiectele dezbătute în această săptămână:

În cadrul ediției de pe 6 decembrie 2022 a emisiunii #știința360 de pe Radio România Cultural, Dr. Marius Geantă, Președintele Centrului pentru Inovație în Medicină #inomed, a comentat avansurile științifice ale momentului.

Prin analiza probelor de pe uzate din 243 de orașe, din 101 țări, între 2016 și 2019, o echipă de la DTU National Food Institute a realizat o „hartă” a distribuției genelor de rezistență antimicrobiană. Studiul, care se bazează pe o analiză metagenomică la scară globală, a fost publicat în Nature.

S-au identificat gene de rezistență similare în tipuri diferite de bacterii, ceea ce reprezintă un semnal de alarmă. Dacă aceste genele se regăsesc în bacterii care nu sunt patogene la om de obicei, nu vor pune probleme, însă dacă genele apar la bacteriile cunoscute a cauza boli severe la om (ex. Salmonella) riscul la adresa sănătății populației poate fi major. Multe dintre fenomenele de transmitere a genelor de rezistență între mai multe tipuri de bacterii s-au identificat în Africa Sub-Sahariană, în țări în care nu există programe de monitorizare a rezistenței. 

Autorii atrag atenția că pentru combaterea rezistenței antimicrobiene sunt necesare strategii adaptate pentru fiecare zonă, deoarece aplicarea aceleiași metode poate avea efecte diferite în funcție de particularitățile geografice. Indiferent de intervenția aleasă, analiza genomică a apelor uzate poate permite monitorizarea regională a rezistenței la antimicrobiene, a variantelor, a diversității din rezervooarele urbane.

Monitorizarea genomică nu ar trebui să fie folosită doar în contextul pandemiilor. Aceasta ar trebui să se aplice în mod continuu și infecțiilor endemice și epidemiilor silențioase, inclusiv pentru monitorizarea rezistenței la antimicrobiene , care se preconizează că va duce la un număr anual de 10 milioane de decese până în 2050.

Mai multe detalii despre subiectele dezbătute în această săptămână:

https://raportuldegarda.ro/stiri-covid-romania/

https://raportuldegarda.ro/esential-covid-19-state-ue-buget-sanatate-vaccinuri/ 

În cadrul ediției de pe 29 noiembrie 2022 a emisiunii #știința360 de pe Radio România Cultural, Dr. Marius Geantă, Președintele Centrului pentru Inovație în Medicină #inomed, a comentat avansurile științifice ale momentului.

Dezinformarea promovează neîncrederea în știință, iar alături de infodemie, subminează sănătatea publică și eforturile privind încurajarea obiceiurilor sănătoase și prevenției. Dezinformarea privind vaccinurile împotriva COVID-19, răspândită cu ușurință în mediul online, a reprezentat una dintre principalele bariere în salvarea de vieți prin prevenirea formelor severe de boală.

Platformele de socializare au încercat să o reducă sau, cel puțin, au părut că încearcă. Rezolvarea prin metode „soft” de moderare, precum semnalarea și clasificarea conținutului nu par să fi avut succes, sugerând la o primă vedere că este necesară adăugarea de măsuri „hard” de conținut – de exemplu, interzicerea și blocarea conținutului.

Un studiu aflat în stadiul de preprint, publicat de specialiști de la George Washington University, a evaluat dacă politicile Facebook de eliminare a conținutului privind dezinformarea legată de vaccinuri au fost eficiente.

Rezultatele? Deloc surprinzătoare – politicile Facebook au redus într-adevăr numărul de postări anti-vaccin, dar au provocat și câteva efecte adverse importante: conținutul pro-vaccinare a fost, de asemenea, eliminat, iar engagementul cu conținutul anti-vaccinist a fost de fapt stimulat, ajungând repede la nivelurile de dinaintea implementării politicilor și accetuând mult mai rău dezinformarea prin particularizarea conținutului pentru a apărea în news-feed-ul utilizatorilor.

Conform autorilor, aceste rezultate sunt o consecință directă, neintenționată, a arhitecturii și obiectivului Facebook: promovarea comunităților și grupurilor. Membrii comunităților dedicate anti-vaxx caută informații din multiple surse pentru a-și susține alegerea. În plus, administratorii grupurilor de Facebook folosesc mai multe canale oferite de Meta pentru a disemina informații eronate și distorsionate (ca Whatsapp), iar încercarea de combatere pe un canal, duce la intensificarea diseminării pe alt canal.

Mai multe detalii despre subiectele dezbătute în această săptămână:

https://raportuldegarda.ro/stiri-covid-romania/

https://raportuldegarda.ro/esential-covid-19-politica-facebook-eliminare-dezinformare/ 

În cadrul ediției de pe 22 noiembrie 2022 a emisiunii #știința360 de pe Radio România Cultural, Dr. Marius Geantă, Președintele Centrului pentru Inovație în Medicină #inomed, a comentat avansurile științifice ale momentului.

Prezenţa unui număr ridicat de persoane la meciurile Ligii Naţionale de Fotbal din Statele Unite, în perioada 2020-2021, s-a asociat cu creşterea numărului de cazuri de COVID-19, atât în regiunile unde s-au desfăşurat meciurile, cât şi în cele vecine, conform unui nou studiu publicat în JAMA Network. Meciurile la care au fost prezenţi peste 20.000 de fani au generat o creştere de 2,23 de ori a numărului de cazuri de COVID-19. Un număr de sub 5000 de persoane în public la meciurile de fotbal nu s-a asociat cu o creştere a numărului de cazuri de infecţii cu SARS-CoV-2.

Studiul transversal a inclus datele despre meciurile a 32 de echipe din NFL din întregul sezon 2020-2021, indiferent dacă s-au derulat cu sau fără public. În total, cele 269 meciuri au avut un public de 1,3 milioane de persoane. A fost evaluat numărul cazurilor de COVID-19 la intervale de 7, 14 și 21 de zile pentru jocurile la care s-a participat fizic, în comparaţie cu cele organizate fără public.

Rezultatele obţinute sugerează că evenimentele mari trebuie tratate cu precauție extremă în contextul unor amenintări pentru sănătatea publică, mai ales când vaccinurile, testele la fața locului și alte măsuri de prevenţie nu sunt disponibile publicului. În acest context, defăşurarea campionatului mondiat de anul acesta (FIFA World Cup Qatar 2022) ar putea avea consecinţe asupra evoluţiei cazurilor de COVID-19, în special în contextul eliminării obligativităţii prezentării unui test negativ pentru SARS-CoV-2 sau certificatului de vaccinare împotriva COVID-19 la intrarea în Qatar. De asemenea, înregistrarea în aplicaţia de supraveghere pentru sănătatea publică nu mai este obligatorie pentru persoanele care călătoresc în Qatar.

Mai multe detalii despre subiectele dezbătute în această săptămână:

https://raportuldegarda.ro/stiri-covid-romania/

https://raportuldegarda.ro/esential-covid-19-rezistenta-antibiotice-sanatatea-publica-pandemie/

În cadrul ediției de pe 15 noiembrie 2022 a emisiunii #știința360 de pe Radio România Cultural, Dr. Marius Geantă, Președintele Centrului pentru Inovație în Medicină #inomed, a comentat avansurile științifice ale momentului.

Cercetătorii de la Universitatea Duke au surprins primele imagini 3D în timp real cu virusuri în mișcare, chiar înainte de a infecta o celulă, iar rezultatele au fost publicate în Nature.

Organismul uman interacționează cu milioane de virusuri în fiecare zi. Cele mai multe dintre ele sunt inofensive, dar unele dintre ele (virusul gripal, COVID-19) ne pot îmbolnăvi. Infecția începe atunci când un virus se leagă de și intră într-o celulă, unde folosește resursele celulare pentru a se replica. Dar înainte de a se putea replica, acesta trebuie să pătrundă în celulă, trecând de straturile de mucus și celule care tapetează căile aeriene și tractul digestiv. Prin metodele actuale de microscopie a fost imposibil să se caracterizeze în detaliu momentele cheie de dinainte de infectarea propriu-zisă a celulei. Virusurile se mișcă cu două până la trei ordine de mărime mai repede în spațiul din afara celulei, în comparație cu interiorul. Pentru a face lucrurile și mai complicate din punct de vedere imagistic, virusurile sunt de sute de ori mai mici decât celulele pe care le infectează.

În cadrul Universității Duke a fost dezvoltată o nouă metodă numită 3D-TrIm 3D (Tracking and Imaging Microscopy) care combină două microscoape într-unul singur. Primul se fixează pe virusul în mișcare cu ajutorul unui laser și calculează în timp real poziția. Al doilea microscop preia imagini 3D ale celulelor din jur. Conform autorilor, efectul combinat este un fel de navigare de tip Google Maps – arată nu doar locația în timpul condusului ci și tipul de teren, obiectivele de pe drum, 3D.

Această metodă deschide noi orizonturi pentru monitorizarea dinamicii virale și a proceselor tridimensionale în sistemele biologice.

Mai multe detalii despre subiectele dezbătute în această săptămână:

https://raportuldegarda.ro/stiri-covid-romania/

https://raportuldegarda.ro/esential-covid-19-monitorizare-video-inalta-rezolutie-virus-infectare-celule/

În cadrul ediției de pe 8 noiembrie 2022 a emisiunii #știința360 de pe Radio România Cultural, Dr. Marius Geantă, Președintele Centrului pentru Inovație în Medicină #inomed, a comentat avansurile științifice ale momentului.

Pacienţii spitalizaţi pentru COVID-19, forma severă, şi care nu au istoric de afectare tiroidiană, pot să dezvolte tiroidită asociată infecţiei cu SARS-CoV-2, care persistă până la un an. Acestea sunt rezultatele unui studiu prezentat în cadrul întâlnirii anuale a American Thyroid Association (ATA) 2022. Studiul şi-a propus supravegherea funcţiei tiroidiene post COVID-19 pe termen lung, aceste consecinţe ale infecţiei SARS-CoV-2 fiind puţin investigate.

Studiul a inclus 183 de pacienţi spitalizaţi cu forme severe de COVID-19 în Italia. La momentul includerii în studiu, 10% dintre aceştia au avut tireotoxicoză, iar la 2-3 luni post-infecţie, 28% au avut arii de tiroidită evidenţiate la ecografie. Disfuncția tiroidiană a fost tranzitorie, iar leziunile de tiroidită s-au micşorat progresiv în timp. Aceşti pacienţi cu modificări la ecografie au avut o probabilitate mai crescută de a avea concentraţii serice ridicate de FT4 şi interleukină 26, 60% dintre ei au avut un nivel scăzut al TSH-ului, iar 25% au avut valori normale ale TSH-ului.

Evaluarea prezenţei autoanticorpilor a indicat absenţa dezvoltării anticorpilor antitireoglobulină, a celor împotriva tiroid peroxidazei, precum şi a celor anti-receptor de TSH. La nivel tiroidian, s-au evidenţiat celule T cu memorie, care nu au fost detectate şi în sânge. Limfocitele T specifice împotriva SARS-CoV-2 au fost depistate în număr mai mare la nivel tiroidian, faţă de sânge.

Studiul nu a putut clarifica dacă existenţa acestor arii de inflamaţie tiroidiană va avea consecinţe pe termen lung. De asemenea, nu a putut explica de ce unii pacienţi dezvoltă tiroidită atipică şi alţii nu.

Mai multe detalii despre subiectele dezbătute în această săptămână:

https://raportuldegarda.ro/stiri-covid-romania/

https://raportuldegarda.ro/esential-covid-19-inflamatie-tiroidiana-post-infectie/ 

În cadrul ediției de pe 1 noiembrie 2022 a emisiunii #știința360 de pe Radio România Cultural, Dr. Marius Geantă, Președintele Centrului pentru Inovație în Medicină #inomed, a comentat avansurile științifice ale momentului.

Cercetătorii danezi fac un pas important în identificarea unui tratament pentru HIV, valorificând capacitatea organismului de a lupta cu infecția. Studiul clinic randomizat de fază 1b/2a a evaluat eficacitatea administrării precoce, la scurt timp după inițierea terapiei antiretrovirale (ART), a unui anticorp monoclonal anti-HIV-1 (3BNC117), urmat de romidepsină, în rândul a 55 de persoane recent diagnosticate cu HIV-1. Rezultatele arată că, în comparație cu doar ART, tratamentul timpuriu cu 3BNC117:

- cu sau fără romidepsină, a îmbunătățit ratele de dezintegrare plasmatică a ARN-ului HIV-1;

- a accelerat eliminarea celulelor infectate;

- în ziua 365, tratamentul precoce cu 3BNC117 + romidepsină a fost asociat cu creșterea imunității celulelor T CD8+ specifică HIV-1.

De asemenea, în timpul unei întreruperi a ART de 12 săptămâni în rândul a 20 de participanți, cei tratați cu anticorpul monoclonal au avut o șansă semnificativ mai mare de a menține controlul virologic în lipsa ART comparativ cu alți participanți. Aceste date susțin intervențiile administrate la momentul inițierii terapiei antiretrovirale ca strategie de limitare a persistenței HIV-1 pe termen lung. Totuși, în ciuda rezultatelor remarcabile, studii suplimentare sunt necesare pentru stabilirea eficacității și siguranței anticorpului monoclonal, precum și identificarea unor soluții pentru optimizarea tratamentului și amplificarea efectelor clinice.

Mai multe detalii despre subiectele dezbătute în această săptămână:

https://raportuldegarda.ro/esential-covid-19-cazuri-miocardita-pericardita-vaccinare/

În cadrul ediției de pe 25 octombrie 2022 a emisiunii #știința360 de pe Radio România Cultural, Dr. Marius Geantă, Președintele Centrului pentru Inovație în Medicină #inomed, a comentat avansurile științifice ale momentului.

Cel puțin cinci țări din Spațiul Economic European au detectat circulația variantei BQ.1 a SARS-CoV-2 în săptămâna 3 – 9 octombrie 2022. Modelarea ECDC estimează că varianta BQ1 și subvarianta BQ1.1 vor deveni dominante de la mijlocul lunii noiembrie până la începutul lunii decembrie 2022, ceea ce va determina o creștere a numărului de cazuri. Până la începutul anului 2023, se așteaptă ca peste 80% din cazurile COVID-19 să fie cauzate de BQ.1/BQ.1.1.

Studiile preliminare de laborator din Asia indică faptul că BQ.1 are capacitatea de a eluda răspunsul sistemului imunitar. Cu toate acestea, conform datelor limitate disponibile în prezent, nu există dovezi că BQ.1 ar fi asociată cu o severitate crescută a infecției în comparație cu variantele BA.4/BA.5.

Recomandări:

- Țările ar trebui să rămână vigilente la BQ.1, menținând testarea și supravegherea genomică cu raportare în timp real a secvenței virale și consolidând sistemele de supraveghere.

- Țările ar trebui să continue să monitorizeze rata cazurilor de COVID-19 – în special la persoanele cu vârsta de 65 de ani și peste – inclusiv indicatorii de severitate, cum ar fi spitalizările, internările ATI, decesele.

- Vaccinarea cu cel puțin trei doze rămâne o prioritate pentru toate persoanele eligibile.

Mai multe detalii despre subiectele dezbătute în această săptămână:

https://raportuldegarda.ro/stiri-covid-romania/

În cadrul ediției de pe 18 octombrie 2022 a emisiunii #știința360 de pe Radio România Cultural, Dr. Marius Geantă, Președintele Centrului pentru Inovație în Medicină #inomed, a comentat avansurile științifice ale momentului.

Aplicația mobilă are la bază un algoritm de inteligență artificială dezvoltat, la rândul său, pe analiza vocală din înregistrări, care scanează modificările vocii unei persoane în doar 10 secunde, în urma rostirii a trei sunete – A, O și M – similare cu un cântec de meditație profundă. Inițial a fost testat pentru persoanele cu Parkinson, iar ulterior adaptat pentru a identifica pacienții cu COVID-19 care au nevoie de internare. Studiul a fost publicat în revista IEEE.

Rezultatele sugerează că simptomele COVID-19 care afectează laringele, cavitatea bucală și cea nazală determină cea mai mare modificare a calității vocii persoanelor. Conform autorilor, studiul susține lucrări anterioare, care au indicat modificări detectabile prin AI în vocea persoanelor afectate.

Mai multe detalii despre subiectele dezbătute în această săptămână:

https://raportuldegarda.ro/stiri-covid-romania/

https://raportuldegarda.ro/esential-covid-19-risc-infectii-anterioare-coronavirusuri-endemice/

În cadrul ediției de pe 11 octombrie 2022 a emisiunii #știința360 de pe Radio România Cultural, Dr. Marius Geantă, Președintele Centrului pentru Inovație în Medicină #inomed, a comentat avansurile științifice ale momentului.

Cinci tineri – patru femei și un bărbat – sunt primii pacienți din lume cărora le-a fost administrată, în regim de ultimă instanță (compassionate use) terapia CAR-T anti-CD19 (utilizată în anumite tipuri de cancere hematologice) pentru tratamentul lupusului eritematos sistemic, o afecțiune autoimună severă și complexă, care poate afecta multiple organe (ca inima, plămânii, creierul, rinichii), iar pe termen lung se pot produce distrugeri ireversibile la nivel tisular.

Studiul a fost realizat în Germania, iar rezultatele publicate în Nature Medicine. Celulele T de la pacienții cu lupus au fost prelevate și modificate astfel încât, la reinfuzie, să atace celulele B ale pacienților. 

În lupus, celulele B produc autoanticorpi care, în loc să apere organismul împotriva agenților patogeni care invadează organismul, precum virusurile, atacă țesuturile sănătoase. Din punct de vedere conceptual, o epuizare profundă a celulelor B CD19+ și a plasmocitelor imature din țesuturi ar putea declanșa o resetare imună în LES care ar putea permite oprirea tratamentului imunosupresor.

Mai multe detalii despre studiu: https://raportuldegarda.ro/pacienti-lupus-eritematos-sistemic-germania-terapie-celulara-car-t/

În cadrul ediției de pe 4 octombrie 2022 a emisiunii #știința360 de pe Radio România Cultural, Dr. Marius Geantă, Președintele Centrului pentru Inovație în Medicină #inomed, a comentat avansurile științifice ale momentului.

Premiul Nobel pentru Medicină și Fiziologie 2022 a fost acordat lui Svante Pääbo, un genetician suedez, pentru descoperirile legate de genomul hominizilor dispăruți și cercetările sale asupra evoluției umane.

Svante Pääbo a reușit secvențierea genomului Neanderthal, o rudă dispărută a oamenilor din zilele noastre și a descoperit un hominid necunoscut anterior, Denisova. De asemenea, acesta a arătat că transferul de gene a avut loc de la acești hominizi dispăruți la Homo sapiens în urma migrației din Africa de acum aproximativ 70.000 de ani. Înțelegerea modului de transmitere a genelor de-a lungul generațiilor are numeroase implicații astăzi în fiziologie, afectând, de exemplu, modul în care sistemul nostru imunitar reacționează la infecții.

Cercetările  lui Pääbo au dat naștere unei discipline științifice noi – paleogenomica. Prin înțelegerea diferențelor genetice care disting oamenii de hominizii dispăruți, descoperirile sale oferă un punct de plecare important pentru explorarea a ceea ce ne face unici ca specie umană.

Mai multe detalii despre subiectele dezbătute în această săptămână:

https://raportuldegarda.ro/medicina-genomica-svante-paabo-nobel-medicina-2022-paleogenomica/ 

https://raportuldegarda.ro/stiri-covid-romania/

În cadrul ediției de pe 27 septembrie 2022 a emisiunii #știința360 de pe Radio România Cultural, Dr. Marius Geantă, Președintele Centrului pentru Inovație în Medicină #inomed, a comentat avansurile științifice ale momentului.

Copiii care au avut infectația COVID-19 prezintă un risc substanțial mai mare de a dezvolta diabet de tip 1 (T1D), potrivit unui nou studiu care a analizat dosarele electronice de sănătate a peste 1 milion de pacienți. Datele au fost publicate în JAMA Network Open. Dintre cei peste 571.000 de pacienți pediatrici:

- În șase luni de la infecția cu SARS-CoV2, 123 de pacienți au primit un nou diagnostic de diabet tip 1, comparativ cu 72 de pacienți care au primit un nou diagnostic în urma unei infecții respiratorii non-COVID;

- După una, trei și șase luni de la infectare, riscul de diagnostic de diabet tip 1 a fost mult mai mare pentru cei infectați cu SARS-CoV2 comparativ cu cei cu infecții respiratorii non-COVID. Rezultate similare au fost raportate la pacienții din grupele de vârstă sugar – 9 ani și 10-18 ani.

Conform autorilor, în familiile în care există copii cu risc ridicat de diabet de tip 1 ar trebui să se acorde o atenție sporită simptomelor diabetului în urma COVID, iar pediatrii ar trebui să fie atenți în ceea ce privește creșterea semnificativă de cazuri noi de diabet de tip 1, mai ales că varianta Omicron a COVID se răspândește atât de rapid în rândul copiilor.

Mai multe detalii despre topul Esențial COVID-19 din această săptămână - https://raportuldegarda.ro/esential-covid-19-crestere-cazuri-diabet-copii-adolescenti/ și https://raportuldegarda.ro/stiri-covid-romania/

În cadrul ediției de pe 20 septembrie 2022 a emisiunii #știința360 de pe Radio România Cultural, Dr. Marius Geantă, Președintele Centrului pentru Inovație în Medicină #inomed, a comentat avansurile științifice ale momentului.

Așteptăm datele anul viitor, dar o primă comunicare a avut ieri loc la Congresul European de Oncologie Medicală: testul Galleri are potențialul real de a transforma, folosind principiile medicinei personalizate, depistarea precoce și screening-ul cancerului.

Testul se bazează pe analiza informației genomice conținute în sângele persoanelor sănătoase, cu vârsta mai mare de 50 de ani, alături de utilizarea inteligenței artificiale, cu scopul de a identifica semnale precoce ale dezvoltării cancerului.

Analiza prezentată la ESMO se bazează pe datele dintr-un studiu care a inclus 6.662 de persoane, depistând semnale precoce pentru cancer la 92 dintre cei implicați (la cei mai multi, pentru forme de cancer pentru care nu există alte modalități de depistare precoce și screening).

Pornind de la semnalele precoce, au fost 35 de participanți diagnosticați cu cancer în stadii timpurii. Testul Galleri a detectat mai multe tipuri de cancer decât puteau fi depistate prin toate metodele standard combinate de screening aprobate de U.S. Preventive Services Task Force.

Mai multe detalii despre testul Galleri: https://raportuldegarda.ro/medicina-personalizata-esmo22-test-galleri-cancer/

Mai multe detalii despre topul Esențial COVID-19 din această săptămână - https://bit.ly/3C0pk29 și https://raportuldegarda.ro/stiri-covid-romania/

În cadrul ediției de pe 13 septembrie 2022 a emisiunii #știința360 de pe Radio România Cultural, Dr. Marius Geantă, Președintele Centrului pentru Inovație în Medicină #inomed, a comentat topul săptămânal Esențial Covid-19 de pe Raportuldegardă.ro.

Pe 4 septembrie, China a anunțat aprobarea unui vaccin cu administrare inhalatorie, iar pe 6 septembrie, India a anunțat aprobarea unui alt vaccin sub formă de picături nazale. Aceste vaccinuri acționează asupra mucoaselor de la nivelul nasului, cavității bucale și plămânilor. Prin asigurarea imunității la poarta de intrare, vaccinurile cu administrare intranazală/intraorală ar putea să prevină chiar și cazurile ușoare de boală COVID-19 și să blocheze transmiterea către alte persoane.

Vaccinul din China, dezvoltat de CanSino Biologics, conține aceleași ingrediente ca și vaccinul anti-COVID-19 al companiei. care este deja autorizat în țară. Un dispozitiv numit nebulizator transformă vaccinul lichid într-un spray cu aerosoli care este inhalat. Departamentul de sănătate din China și Administrația Națională a Produselor Medicale au aprobat ca vaccinul să fie utilizat ca doză de rapel. Noul vaccin din India, dezvoltat de Bharat Biotech, este aprobat pentru o schemă de vaccinare primară cu două doze.

Peste 100 de astfel de vaccinuri sunt în curs de dezvoltare la nivel global, iar aproximativ 20 au ajuns în studii clinice.

Mai multe detalii - https://bit.ly/3eTVsLN

În cadrul ediției de pe 7 iunie 2022 a emisiunii #știința360 de pe Radio România Cultural, Dr. Marius Geantă, Președintele Centrului pentru Inovație în Medicină #inomed, a comentat topul săptămânal Esențial Covid-19 de pe Raportuldegardă.ro.

Pe 30 mai 2022, Centrul European pentru Prevenția și Controlul Bolilor (ECDC) și Centrul pentru Modelarea Matematică a Bolilor Infecțioase din cadrul Școlii de Medicină Tropicală din Londra au dezvoltat un hub pentru realizarea de modele predictive care pot informa deciziile de sănătate publică cu privire la evoluția pandemiei COVID-19.

Sub numele de European COVID-19 Scenario Hub, platforma va fi actualizată periodic prin modelarea de scenarii pentru 30 țări europene și pentru Marea Britanie și Elveția. Fiecare scenariu va include mai multe variabile cu relevanță pentru politicile de sănătate (ex. parametri biologici de tipul scăderii răspunsului imun sau schimbarea comportamentelor contacților).

Modelarea scenariilor combină cele mai bune dovezi epidemiologice disponibile, cu estimări realiste asupra unor elemente necunoscute care necesită soluții pentru a se crea posibile traiectorii pentru viitor. Comparând rezultatele obținute de diferite echipe de cercetare din regiunea europeană se pot obține informații care ar fi dificil de furnizat prin analize independente. Astfel, politicile de sănătate bazate pe dovezi pot fi adoptate precoce, pornind de la date transparente.

Mai multe detalii - https://bit.ly/3QdkBPK și https://raportuldegarda.ro/stiri-covid-romania/

În cadrul ediției de pe 31 mai 2022 a emisiunii #știința360 de pe Radio România Cultural, Dr. Marius Geantă, Președintele Centrului pentru Inovație în Medicină #inomed, a comentat topul săptămânal Esențial Covid-19 de pe Raportuldegardă.ro.

Modul în care fiecare persoană percepe calitatea vieții depinde de o combinație de factori, inclusiv factori de mediu și biologici. Pandemia COVID-19 a reprezentat și o oportunitate pentru studierea în detaliu a mecanismelor biologice implicate în „starea de bine” (wellbeing) experimentată de fiecare individ.

Rezultate publicate recent în PLOS Genetics arată modul în care profilul genetic individual influențează sănătatea fizică, mentală și tiparele comportamentale. Pentru realizarea studiului au fost selectați participanți dintr-o cohortă de 167.000 de persoane, din trei regiuni olandeze. Peste 27.000 de genomuri au fost analizate, iar apoi datele s-au corelat cu răspunsurile participanților la o serie de chestionare despre stilul de viață, sănătatea fizică și mentală, pe o perioadă de 10 luni, începând cu martie 2020.

Pentru fiecare s-a analizat indicele de masă corporală (IMC), susceptibilitatea și severitatea COVID-19, nivelul de educație, personalitatea și trăsăturile comportamentale, bolile psihiatrice și nivelul de trai. S-a evaluat contribuția componentei de mediu asupra variabilității scorurilor. Pe baza studiilor de asociere la nivel de genom (GWAS), s-au calculat scoruri poligenice (PGS, poligenic risk scores) pentru aceste rezultate.

În cadrul ediției de pe 24 mai 2022 a emisiunii #știința360 de pe Radio România Cultural, Dr. Marius Geantă, Președintele Centrului pentru Inovație în Medicină #inomed, a comentat topul săptămânal Esențial Covid-19 de pe Raportuldegardă.ro.  

Persoanele vaccinate antigripal au un risc cu până la 90% mai redus de a dezvolta forme grave de COVID-19, conform unui studiu (în curs de revizuire) care a inclus peste 30.000 participanți din Quatar. Cercetarea a fost realizată la finalul anului 2020, când nu existau încă vaccinuri autorizate, astfel încât se explora și posibilitatea utilizării vaccinurilor deja existente pentru alte boli.  

La o lună de jumătate de la administrarea vaccinului gripal, participanții (persoane care lucrează în domeniul medical) au fost testați PCR pentru COVID-19. Persoanele vaccinate au avut un risc de infecție COVID-19 de 30% mai redus. Dintre cei 130 de persoane care au avut un rezultat pozitiv după vaccinul gripal, doar un caz a fost spitalizat pentru COVID-19 și nu s-a înregistrat niciun deces.  În schimb, dintre cele 400 de persoane nevaccinate care au avut un test COVID-19 pozitiv, 17 au dezvoltat forme severe iar 2 cazuri au fost extrem de grave.  

Durata protecției imune nu este îndelungată, autorii estimează o perioadă care poate varia de la 6 luni la 2 ani.  

Mai multe detalii - https://bit.ly/3lJNOUe și https://raportuldegarda.ro/stiri-covid-romania/

În cadrul ediției de pe 17 mai 2022 a emisiunii #știința360 de pe Radio România Cultural, Dr. Marius Geantă, Președintele Centrului pentru Inovație în Medicină #inomed, a comentat topul săptămânal Esențial Covid-19 de pe Raportuldegardă.ro.  

Date acumulate în ultimii doi ani arată că virusul SARS-CoV-2 poate determina „rezervoare” în diferite regiuni din organismul uman. Persistența în tractul gastrointestinal determină eliberarea de proteine virale la nivelul epiteliului intestinal, conducând la activarea unor mecanisme imune. Anumite structuri din proteina spike pot funcționa ca superantigene, o clasă de antigene care determină activarea nespecifică a limfocitelor T și eliberarea masivă de citokine (mai ales interferon gamma). Studii recente sugerează asemănări între superantigene SARS-CoV-2 și enterotoxina B stafilococica. Răspunsul imun generat de superantigene poate conduce la sindromul inflamator multisistemic.  

Hepatita acută a fost raportată la copiii cu sindrom inflamator multisistemic, însă până acum, co-infecția cu alte virusuri nu a fost evaluată. Într-un nou studiu, publicat în Lancet, autorii pornesc de la ideea că noile cazurile de hepatită acută severă ar putea fi cauzate de fapt de o infecție cu adenovirus cu tropism intestinal la copiii infectați anterior cu SARS-CoV-2.

În acest caz, copii cu hepatită acută ar trebui să fie testați pentru persistența SARS-CoV-2 din probe de scaun, evaluarea modificărilor receptorilor T și răspunsul determinat de IFN-gamma. 

Dacă există dovezi pentru activarea imună prin superantigene, terapiile imunomodulatoare ar putea fi o opțiune de tratament.  SARS-CoV-2 a fost identificat în 18% din cazurile de hepatită acută severă raportate în Marea Britanie. 11 din cei 12 copii din Israel au avut COVID-19 în ultimele luni și cele mai multe cazuri de hepatită s-au înregistrat în rândul copiilor neeligibili pentru vaccinare, din cauza vârstei.  

Mai multe detalii - https://bit.ly/3G8ekAe și https://raportuldegarda.ro/stiri-covid-romania/

În cadrul ediției de pe 10 mai 2022 a emisiunii #știința360 de pe Radio România Cultural, Dr. Marius Geantă, Președintele Centrului pentru Inovație în Medicină #inomed, a comentat topul săptămânal Esențial Covid-19 de pe Raportuldegardă.ro.

Conform unui studiu bazat pe monitorizarea apelor uzate, deși Omicron a devenit rapid varianta dominantă, aceasta nu a determinat dispariția variantei Delta – care a continuat să fie depistată fără modificări majore. Deoarece varianta Omicron a prezentat caracteristici epidemiologice diferite față de variantele precedente, o echipă de cercetători din Israel a dezvoltat în scurt timp un test RT-qPCR specific pentru detectarea variantei Omicron, utilizându-l pe probe din ape uzate. Deși așteptarea era ca detectarea variantei Delta să se diminueze pe măsură ce Omicron devine tot mai prevalentă, rezultatele studiului demonstrează continuarea circulației variantei Delta. 

Cercetătorii au dezvoltat un model de evaluare  a dinamicii celor două variante pe baza datelor obținute inițial care sugerează că semnalele de detectare ale variantei Omicron vor continua să scadă până la eliminarea completă, în timp ce varianta Delta își va menține nivelul de detecție actual. Dacă acest lucru se va întâmpla, tiparul atipic de circulație a variantei Delta ar putea determina reapariția unui val Delta sau emergența unei noi variante îngrijorătoare.

Mai multe detalii - https://bit.ly/38uggqb

În cadrul ediției de pe 3 mai 2022 a emisiunii #știința360 de pe Radio România Cultural, Dr. Marius Geantă, Președintele Centrului pentru Inovație în Medicină #inomed, a comentat topul săptămânal Esențial Covid-19 de pe Raportuldegardă.ro.

Pe 27 aprilie, Comisia Europeană a propus un set de acțiuni pentru a gestiona etapa actuală a pandemiei COVID-19, dar și pentru a pregăti următoarele faze. Comisia îndeamnă statele membre să înceapă demersurile necesare înainte de venirea toamnei pentru a asigura vigilența și coordonarea continuă a pregătirii și răspunsului în materie de sănătate publică. În comunicatul oficial sunt menționate următoarele recomandări:

• Intensificarea campaniilor pentru administrarea dozelor inițiale și de rapel ale vaccinurilor, ținând seama de circulația simultană a virusurilor care cauzează COVID-19 și gripa sezonieră;

• Introducerea de sisteme integrate de supraveghere care să nu se mai bazeze pe identificarea și raportarea tuturor cazurilor de COVID-19, ci pe obținerea unor estimări fiabile și reprezentative;

• Continuarea testării și secvențierea țintită a unui număr reprezentativ de cazuri, care să fie suficient pentru a estima cu precizie circulația variantelor și pentru a depista noi variante;

• Investiții în redresarea sistemelor de sănătate și evaluarea impactului pandemiei asupra sănătății, inclusiv asupra sănătății mintale, și asupra întârzierilor în efectuarea tratamentelor și a îngrijirilor;

• Aplicarea de norme coordonate la nivelul UE pentru a asigura libera deplasare în condiții de siguranță, atât în interiorul UE, cât la nivel internațional;

• Sprijinirea dezvoltării următoarei generații de vaccinuri și de mijloace terapeutice;

• Să intensifice colaborarea împotriva informării incorecte și a dezinformării cu privire la vaccinurile împotriva COVID-19;

• Să continue să promoveze solidaritatea și îmbunătățirea guvernanței la nivel mondial.

Mai multe detalii - https://bit.ly/3kKXAVX și https://raportuldegarda.ro/stiri-covid-romania/

În cadrul ediției de pe 19 aprilie 2022 a emisiunii #știința360 de pe Radio România Cultural, Dr. Marius Geantă, Președintele Centrului pentru Inovație în Medicină #inomed, a comentat topul săptămânal Esențial Covid-19 de pe Raportuldegardă.ro.  

Virusul SARS-CoV-2 poate fi detectat în scaun la o săptămână de la infecție la jumătate dintre cazuri, iar în aproape 4% din cazuri virusul este eliminat prin materiile fecale chiar și după 7 luni de la infecție. Cele mai recente date publicate de Universitatea Stanford arată că persistența SARS-CoV-2 la nivelul tractului gastrointestinal poate agrava afectarea sistemului imun și cauzează simptome de COVID lung.  

Long COVID (COVID lung) sau sindromul post-Covid se referă la diverse simptome, cum ar fi oboseala, anxietatea, tulburările de memorie, dificultățile de somn sau căderea părului, care persistă la mai mult de patru săptămâni după ce pacienții trec de faza acută COVID-19. Afectarea pe termen lung poate apărea atât la persoanele care au avut simptome ușoare, cât și severe de Covid-19. Din datele acumulate până acum este clară că sindromul COVID-19 înglobează mai multe boli diferite.  

Mai multe detalii - https://bit.ly/3Moiq9s și https://raportuldegarda.ro/stiri-covid-romania/

În cadrul ediției de pe 5 aprilie 2022 a emisiunii #știința360 de pe Radio România Cultural, Dr. Marius Geantă, Președintele Centrului pentru Inovație în Medicină #inomed, a comentat topul săptămânal Esențial Covid-19 de pe Raportuldegardă.ro.  

Noi date privind atitudinile și percepțiile europenilor asupra vaccinării Covid-19 au fost publicate recent în cadrul unui nou raport Eurobarometru. La nivel macro, trendurile observate se mențin și sunt asemănătoare celor măsurate anterior, în mai 2021.

Pe scurt: 

Printre motivele care au contribuit cel mai mult la decizia de vaccinare a celor din grupul pro-vaccinare se numără protecția pe care vaccinurile o oferă față de formele severe, spitalizare și deces. Motivul principal invocat de cei din grupul ezitant este că vaccinurile nu au fost testate suficient momentan.  

Mai multe detalii - https://bit.ly/370xJpO și https://raportuldegarda.ro/stiri-covid-romania/

În cadrul ediției de pe 29 martie 2022 a emisiunii #știința360 de pe Radio România Cultural, Dr. Marius Geantă, Președintele Centrului pentru Inovație în Medicină #inomed, a comentat topul săptămânal Esențial Covid-19 de pe Raportuldegardă.ro.  

Multiple studii efectuate începând cu primele luni ale pandemiei sugerează capacitatea superantigenică a SARS-CoV-2: superantigenele (SAgs) sunt antigene potente, capabile să genereze un răspuns imunitar puternic, exacerbând răspunsul limfocitelor T și generând un influx de citokine.  

Superantigenele provoacă activarea nespecifică a celulelor T, rezultând în activarea celulelor T policlonale și eliberarea masivă de citokine. SAg-urile sunt produse de unele virusuri și bacterii patogene ca mecanism de apărare împotriva sistemului imunitar al gazdei. În comparație cu un răspuns normal al celulelor T, în care sub 0,001% din celulele T ale corpului sunt activate, răspunsul declanșat de SAgs include până la 20-30% din celulele T din organism.  

Oamenii de știință din cadrul John Hopkins Bloomberg School of Public Health au explorat această ipoteză din perspectiva impactului asupra sănătății publice și sugerează că sunt necesare studii amănunțite asupra acestui subiect, care să influențeze politicile de tipul „imunitate de turmă” urmate de anumite guverne.  

Mai multe detalii - https://bit.ly/3uVrJGO și https://raportuldegarda.ro/stiri-covid-romania/

În cadrul ediției de pe 15 martie 2022 a emisiunii #știința360 de pe Radio România Cultural, Dr. Marius Geantă, Președintele Centrului pentru Inovație în Medicină #inomed, a comentat topul săptămânal Esențial Covid-19 de pe Raportuldegardă.ro.  

Valoarea purtării măștilor de protecție în spații interioare a fost evaluată în funcție de diferite niveluri de acoperire vaccinală împotriva COVID-19 printr-un studiu de modelare. Datele arată că purtarea măștii pentru o perioadă de la 2 la 10 săptămâni după data la care a fost atinsă acoperirea vaccinală țintă este eficientă din punct de vedere al costurilor.   

Rezultatele susțin menținerea obiceiului de a utiliza masca în interior până la și la scurt timp după atingerea țintei finale (70–90%) de acoperire vaccinală anti-COVID-19. Autorii afirmă că evoluția pandemiei (apariția variantelor virale delta și omicron și constatarea faptului că protecția oferită de vaccin scade în timp) nu face decât să crească valoarea măsurii de protecție de purtare a măștii faciale în spații închise.  

Mai multe detalii - https://bit.ly/36wgtI1 și https://raportuldegarda.ro/stiri-covid-romania/

În cadrul ediției de pe 8 martie 2022 a emisiunii #știința360 de pe Radio România Cultural, Dr. Marius Geantă, Președintele Centrului pentru Inovație în Medicină #inomed, a comentat topul săptămânal Esențial Covid-19 de pe Raportuldegardă.ro.  Originea naturală a SARS-CoV-2 este confirmată de noi studii: coronavirusul a trecut de la animal la om în piața Hunan. 

Trei studii noi realizate în China și SUA aduc cele mai solide argumente de până acum care susțin că pandemia COVID-19 a avut originile în piața Wuhan. Studiile au fost publicate pe 25 și 26 februarie și sunt în curs de revizuire.  

Kristian Adersen, virolog în cadrul Scripps Research Institute, care a contribuit la realizarea a două dintre aceste studii, sugerează că cel mai probabil sursa ar fi cainele enot, infectat din ferme și ulterior vândut în piața Hunan în noiembrie-decembrie 2019, unde s-a produs și infectarea oamenilor.  

Mai multe detalii - https://bit.ly/3w8scY2, https://bit.ly/3MK1yur și https://raportuldegarda.ro/stiri-covid-romania/

În cadrul ediției de pe 22 februarie 2022 a emisiunii #știința360 de pe Radio România Cultural, Dr. Marius Geantă, Președintele Centrului pentru Inovație în Medicină #inomed, a comentat topul săptămânal Esențial Covid-19 de pe Raportuldegardă.ro.  

Omicron înseamnă, de fapt, 3 tipuri virale: BA.1, BA.2 și BA.3. BA.1 este sub-varianta care a dat startul celui mai recent val pandemic din mai multe țări; val din care România încă nu a ieșit (păstrând rezerva faptului că valul 5 din România a fost determinat de unul dintre subtipurile Omicron). BA.1 a fost raportată de către Africa de Sud la finalul lunii noiembrie 2021. BA.2 a fost inițial observată în Danemarca și UK. 

Deși BA.2 este considerată o variantă Omicron și seamănă la nivelul structurii proteinei Spike cu BA.1, secvența completă genomică este foarte diferită de BA.1, având caracteristici virologice diferite.  

Șase țări africane – Egipt, Kenya, Nigeria, Senegal, Africa de Sud și Tunisia – vor fi primele de pe continent care vor primi tehnologia necesară pentru a-și produce propriile vaccinuri ARNm. Anunțul a fost făcut în timpul Summitului EU-Africa de la Bruxelles. Acest lucru este posibil datorită Hub-ului de transfer tehnologic ARNm stabilit de Organizația Mondială a Sănătății și lansat în iunie 2021 în Cape Town.  

Mai multe detalii - https://bit.ly/33WtfyQ și https://raportuldegarda.ro/stiri-covid-romania/

În cadrul ediției de pe 15 februarie 2022 a emisiunii #știința360 de pe Radio România Cultural, Dr. Marius Geantă, Președintele Centrului pentru Inovație în Medicină #inomed, a comentat topul săptămânal Esențial Covid-19 de pe Raportuldegardă.ro.  

Persoanele care au fost încurajate de medicul curant să se vaccineze împotriva SARS-CoV-2 au primit apoi una sau două doze de vaccin, conform unui studiu telefonic desfăşurat în Statele Unite (pe aproximativ 300 de mii de persoane), în perioada aprilie – septembrie 2021. Rata de vaccinare a crescut cu aproximativ 16% în rândul celor cărora le-a fost recomandată vaccinarea de către medic, comparativ cu grupul care nu au primit o astfel de recomandare de la medic.  

Insuficienţa cardiacă (IC) şi accidentul vascular cerebral (AVC) sunt mai frecvente la persoanele care au avut COVID-19, faţă de cei care nu s-au infectat niciodată cu SARS-CoV-2, conform unui studiu publicat în Nature. Riscul de apariţie a bolilor cardiovasculare timp de cel puţin un an după diagnosticul de infecţie cu SARS-CoV-2 este mai ridicat chiar şi la pacienţii care au trecut prin forme uşoare de COVID-19.  

Riscul este ridicat şi la persoanele cu vârste sub 65 de ani şi care nu prezintă factori de risc adiţionali, precum obezitatea, diabetul sau fumatul. În acest context, sistemele de sănătate ar trebui să se pregătească de o creştere a numărului de cazuri de boli cardiovasculare în urma pandemiei COVID-19.

Mai multe detalii - https://bit.ly/3v2iYw7 și https://raportuldegarda.ro/stiri-covid-romania/

În cadrul ediției de pe 18 ianuarie 2022 a emisiunii #știința360 de pe Radio România Cultural, Dr. Marius Geantă, Președintele Centrului pentru Inovație în Medicină #inomed, a discutat despre topul săptămânal Esențial Covid-19 de pe Raportuldegardă.ro, precum și despre noul Regulament de Evaluare a tehnologiilor medicale adoptat la nivelul UE.  

BioNTech a anunțat pe 11 ianuarie dezvoltarea unui nou instrument de monitorizarea a evoluției SARS-CoV2, Early Warning System, bazat pe inteligență artificială, care ar putea scurta timpul până la detectarea variantelor la risc înalt.   

Prin modelarea datelor structurale legate de proteina spike și folosirea algoritmilor AI în cadrul platformei DeepChain, care prelucrează informațiile din bazele de date internaționale cu genomuri virale SARS-CoV-2, sistemul a permis detectarea cu două luni înainte a peste 90% din variantele raportate de OMS.  

Mai multe detalii - https://raportuldegarda.ro/stiri-covid-romania/  

La jumătatea lunii decembrie 2021 a fost adoptat Regulamentul privind Evaluarea tehnologiilor medicale – Health Technology Assessment (HTA), unul dintre rezultatele Strategiei Farmaceutice a Uniunii Europene. Noile norme vor facilita accesul la tehnologii medicale vitale și inovatoare (medicamente inovatoare, dispozitive, echipamente și metode de prevenire și tratament).   

Se dorește ca Regulamentul să asigure utilizarea eficientă a resurselor, consolidând calitatea HTA în întreaga UE și ușurând eforturile organismelor naționale responsabile de HTA, prevenind totodată și dublarea eforturilor industriei.  

Mai multe detalii - https://bit.ly/3KvDRoC

Newsletter-ul „Semne Vitale cu Dr. Marius Geantă – despre viață, oameni, știință și inovație” reprezintă încă o parte din angajamentul pe care Dr. Marius Geantă și l-a asumat în cei peste 15 ani de activitate în domeniul comunicării și inovației în sănătate – de a crește nivelul de health literacy (alfabetizare/ literație în sănătate) la nivelul societății printr-o comunicare științifică umană, concisă și empatică.

Semne Vitale este acum disponibil și în format audio.

Vă puteți abona accesând: https://raportuldegarda.ro/abonare/

În cadrul ediției de pe 11 ianuarie 2022 a emisiunii #știința360 de pe Radio România Cultural, Dr. Marius Geantă, Președintele Centrului pentru Inovație în Medicină #inomed, a discutat despre vaccinurile pan-coronavirus, precum și despre Conferința de Medicină Personalizată din 2021, care a avut ca temă „Revoluția biologică în contextul celei de-a 4-a revoluții industriale”.  

Recent, specialiștii din cadrul Institutului de cercetare militară Walter Reed au anunțat dezvoltarea unui vaccin pe bază de proteine, de tip Spike Ferritin Nanoparticle (SpFN), eficient împotriva tuturor variantelor virale care cauzează COVID-19, dar și împotriva altor coronavirusuri care infectează oamenii. 

Studiul de faza I s-a încheiat în luna decembrie, iar rezultatele se află în curs de revizuire.  Spre deosebire de vaccinurile existente, tehnologia SpFN are la bază o proteină în formă de „minge de fotbal”, cu 24 de fațete, ceea ce permite atașarea fragmentelor Spike de la mai multe variante și tulpini de coronavirusuri.  

Mai multe detalii - https://bit.ly/3Gvj7ei

Pe 16 decembrie, Centrul pentru Inovație în Medicină a organizat cea de-a 6-a ediție a Conferinței de Medicină Personalizată, având ca temă „Revoluția biologică în contextul celei de-a 4-a revoluții industriale”. Conferința, care s-a desfășurat în format virtual, a cuprins două sesiuni: una dedicată „Progreselor genomice care au făcut diferența în pandemie și cele mai bune practici în supravegherea virală” și una dedicată „Medicinei personalizate în Planul de control al cancerului din România”.  

Cea de-a doua sesiune a reunit reprezentanți ai mediului academic, societăților profesionale și autorităților din România, care au un rol cheie în implementarea medicinei personalizate în sistemul de sănătate. Discuțiile s-au concentrat în jurul priorităților primului Plan Național pentru Controlul Cancerului din România, care urmează direcțiile Planului European, lansat la începutul acestui an. Evenimentul a fost moderat de Dr. Marius Geantă, Președintele Centrului pentru Inovație în Medicină. 

 Mai multe detalii - https://bit.ly/3KdeBU0

Deși există progrese importante în domeniu, insuficiența cardiacă este o problemă de sănătate publică majoră, cu o prevalență în creștere și un impact important asupra sistemelor de sănătate. Contextul epidemiologic actual a amplificat provocările preexistente.

Vă invităm să ascultați primul episod al Podcastului Raportuldegardă.ro dedicat poverii insuficienței cardiace din România. Invitat: Dr. Gabriel Tatu-Chițoiu, medic cardiolog

Descifrarea secvenței celor 3 miliarde de perechi de baze care alcătuiesc genomul uman, în urma Proiectului Genomului Uman, un efort științific care a durat 13 ani, a arătat rezultate surprinzătoare. Genomul uman este alcătuit din aproximativ 20.300 de gene, un număr mult mai mic decât era așteptat. Prin comparație, unele dintre cele mai simple organisme multicelulare, cum sunt viermii, au un număr similar de gene, chiar mai mare.

Complexitatea organismului uman nu este determinată de numărul de gene, ci de modul în care acestea interacționează și sunt exprimate. Reglarea expresiei genice este un element esențial, care ne individualizează.

Urmăriți o nouă ediție a emisiunii „Semne Vitale cu Dr. Marius Geantă - despre viață, oameni, știință și inovație”. 

Iată care sunt temele emisiunii:  

- Noile variante virale SARS-CoV-2: Ce trebuie să știm? Cum apar? Ce semnificație au și ce trebuie să facem la nivel individual și de sistem de sănătate? 

- Cum influențează B.1.1.7 situația actuală – discutăm despre o pandemie în pandemie? 

- Varianta identificată în Marea Britanie se transmite mult mai rapid. Ce măsuri trebuie să luăm pentru a lupta eficient? 

- Cât de importantă este testarea în contextul noii variante? Ce trebuie să facă România în lipsa capacității de a secvenția genomic la scară largă?

O reducere de numai 10% a numărului de pacienți care nu răspund la tratamentele pentru diabet și boli cardiovasculare ar determina economii de 200 miliarde de dolari anual, conform statisticilor din SUA. Pentru a adresa problema răspunsului la tratament, descifrarea caracteristicilor moleculare ale bolilor este esențială. Există discrepanțe importante între complexitatea moleculară a patologiei umane și modul în care aceasta se traduce în practica medicală. Medicina genomică poate oferi soluții pentru aceste provocări. În oncologie, genomica determină deja schimbări majore de la redefinirea cancerelor până la schimbarea standardelor terapeutice.

Descifrarea genomului uman a însemnat, printre altele și faptul că nu mai este nevoie să definim normalul prin patologic - gena pentru hemofilie, gena pentru cancerul de sân, etc. Funcția genei BRCA1, de exemplu, este să repare ADN-ul când acesta suferă deteriorări. Varianta mutantă determină incapacitatea ADN-ului de a fi reparat. Descifrarea genomului uman înseamnă mai mult decât descoperirea și tratarea unor boli. Înseamnă înțelegerea identității, comportamentului, istoriei, definirea a ceea ce înseamnă sănătate, înseamnă o nouă știință. Mai multe detalii:

Ascultați noua ediție a emisiunii „Semne Vitale cu Dr. Marius Geantă – despre viață, oameni, știință și inovație”.

Iată care sunt temele emisiunii:

Discutăm despre Next Generation Biopharma, împreună cu domnul doctor Marius Geantă, președinte Centrul pentru Inovație în Medicină, și dr. Bianca Cucoș.

Ascultați Podcastul RaportuldeGardă.ro, o ediție specială a podcastului nostru, realizat în colaborare cu Centrul pentru Inovație în Medicină, în contextul Săptămânii Europene a Biotehnologiei 2020. Săptămâna Biotehnologiei este organizată în parteneriat cu EuropaBio și susținută de Local american working group, Foundation medicine și Roche.

Succesul terapiilor celulare CAR-T, care sunt considerate cel mai înalt grad posibil de personalizare a tratamentului, a deschis o nouă etapă în oncologie.

Ascultați Podcastul RaportuldeGardă.ro, o ediție specială a podcastului nostru, realizat în colaborare cu Centrul pentru Inovație în Medicină, în contextul Săptămânii Europene a Biotehnologiei 2020. Săptămâna Biotehnologiei este organizată în parteneriat cu EuropaBio și susținută de Local american working group, Foundation medicine și Roche.

Discutăm despre terapiile celulare CAR-T, împreună cu domnul doctor Marius Geantă, președinte Centrul pentru Inovație în Medicină, și dr. Bianca Cucoș.

Se estimează că, cel puțin 3 terapii genice și celulare vor fi aprobate în 2020, iar în următorii 5 ani se așteaptă între 10 și 20 de terapii genice aprobate anual.

Ascultați Podcastul RaportuldeGardă.ro, o ediție specială a podcastului nostru, realizat în colaborare cu Centrul pentru Inovație în Medicină, în contextul Săptămânii Europene a Biotehnologiei 2020. Săptămâna Biotehnologiei este organizată în parteneriat cu EuropaBio și susținută de Local american working group, Foundation medicine și Roche.

Discutăm despre terapiile genice, împreună cu domnul doctor Marius Geantă, președinte Centrul pentru Inovație în Medicină, și dr. Bianca Cucoș.

În următorii 5 ani se estimează că datele genomice de la peste 60 milioane de persoanei vor fi generate în sistemele de sănătate.

Ascultați Podcastul RaportuldeGardă.ro, o ediție specială a podcastului nostru, realizat în colaborare cu Centrul pentru Inovație în Medicină, în contextul Săptămânii Europene a Biotehnologiei 2020. Săptămâna Biotehnologiei este organizată în parteneriat cu EuropaBio și susținută de Local american working group, Foundation medicine și Roche.

Discutăm despre medicina genomică și științele „omice” împreună cu domnul doctor Marius Geantă, președinte Centrul pentru Inovație în Medicină, și dr. Bianca Cucoș.

Mai mult de 350 de milioane de pacienți din întreaga lume beneficiază de medicamente obținute prin biotehnologie. 

Ascultați Podcastul RaportuldeGardă.ro, o ediție specială a podcastului nostru, realizat în colaborare cu Centrul pentru Inovație în Medicină, în contextul Săptămânii Europene a Biotehnologiei 2020. Săptămâna Biotehnologiei este organizată în parteneriat cu EuropaBio și susținută de Local american working group, Foundation medicine și Roche.

Discutăm despre medicamentele biologice împreună cu domnul doctor Marius Geantă, președinte Centrul pentru Inovație în Medicină, și dr. Bianca Cucoș.

Prof. Dr. Gheorghe Andrei Dan, Șeful Secției de Cardiologie și al Clinicii de Medicină Internă de la Spitalul Colentina, fost Președinte al Societății Internaționale de Farmacoterapie Cardiovasculară (ISCP), a explicat într-un interviu pentru Raportuldegardă.ro, impactul bolii COVID-19 asupra sistemului cardiovascular. Acesta a vorbit despre progresele înregistrate până în acest moment în înțelegerea mecanismelor prin care noul coronavirus, SARS-CoV-2, afectează organismul uman, dar și modul în care ar trebui să ne raportăm la o boală pe care o cunoaștem de doar 6 luni. Prof. Dr. Gh. A. Dan atrage atenția asupra faptului că ne confruntăm cu o boală complexă, incomplet caracterizată și recomandă vigilență cu privire la informațiile preluate din media.

Vă invităm să urmăriți o ediție specială a emisiunii Raportuldegardă LIVE. În această seară vom discuta despre cea de-a patra ediție a evenimentului "Știința întâlnește politicienii", realizat de către Centrul pentru Inovație în Medicină, în colaborare cu Comisiile de sănătate din Camera Deputaților și Senat.  

În cadrul evenimentului a fost dezbătută lansarea documentului de poziție „State of #Innovation”, realizat de către Centrul pentru Inovație în Medicină, document care conține recomandări cu privire la Strategia națională de sănătate 2021-2027.   

Raportuldegarda LIVE sumarizează mesajele cheie ale liderilor de opinie, specialiștilor și autorităților, împărtășite în cadrul celei de-a patra ediții a evenimentului „Știința întâlnește politicienii”.  

Invitații #raportuldegardaLIVE sunt Dr. Marius Geantă, Președinte Centrul pentru Inovație în Medicină #inomed și Dr. Bianca Cucoș, rezident genetică medicală.

Emisiunea LIVE s-a desfășurat pe 23 iunie 2020.

Conform unui studiu realizat de Centrul pentru Inovație în Medicină și IMAS, nivelul de informare al românilor cu privire la diferite aspecte oncologice, precum posibilitatea depistării timpurii a cancerului sau a tratării acestuia, este în scădere în 2020, comparativ cu anul 2016.  

Studiul, aflat la a treia ediție, centrează atitudinile și percepțiile populației României despre cancer, comparând datele obținute în anul 2020, cu cele înregistrate atât în 2018 cât și în 2016.  

Vă invităm să urmăriți informații tulburătoare despre atitudinile și percepțiile populației României cu privire la #cancer. Care sunt atitudinile și percepțiile românilor în ceea ce privește prevenția, diagnosticarea și tratarea cancerului?   

Acest episod Raportuldegarda LIVE este moderat de Adriana Boată, având ca participant pe Dr. Bianca Cucoș, rezident genetică medicală și ca invitat special pe Dr. Marius Geantă, Președinte Centrul pentru Inovație în Medicină.  

Ce știu românii despre cancer? Câți cred că diagnosticul de cancer duce întotdeauna la deces? Ce rol au influencerii în campaniile despre cancer? Ce efect are #infodemia asociată cancerului?  La toate aceste întrebări va răspunde studiul InoMed-IMAS, pe care îl prezentăm în exclusivitate într-o ediție specială RaportuldeGarda LIVE.

Emisiunea LIVE s-a desfășurat pe 25 iunie 2020.

Discutăm astăzi despre Documentul de Poziție asupra Planului European de Luptă împotriva Cancerului, realizat de Centrul pentru Inovație în Medicină. Documentul oferă multiple soluții la problema cancerului în UE și urmărește micșorarea diferențelor dintre Estul și Vestul Europei cu privire la accesul la terapiile oncologice și îngrijirea medicală corespunzătoare. 

„Medicina personalizată în oncologie a trecut din etapa "nice to have" către etapa actuală, în care orice abordare ne-personalizată a pacientului cu cancer trebuie considerată malpraxis. Niciun pacient din Uniunea Europeană nu trebuie tratat altfel decât luând în calcul toate datele care pot fi generate despre tumoră și despre organismul său”.  

În această ediție a emisiunii Raportuldegarda LIVE vor fi dezbătute recomandările realizate de către Centrul pentru Inovație în Medicină, Inomed, în ceea ce privește Planul European de luptă împotriva cancerului. Drept Invitat special în această emisiune este Dr. Marius Geantă, președintele Centrului pentru Inovație în Medicină. 

Inovația în medicină este componenta care trebuie să unească Estul și Vestul Europei.

Emisiunea LIVE s-a desfășurat pe 02 iulie 2020.

Discutăm despre Raportul The Economist Intelligence Unit „BREATHING IN A NEW ERA: o analiză comparativă a politicilor în domeniul cancerului pulmonar în Europa”.  

Datele acestuia au fost reluate în cadrul primei ediții a evenimentului online „#CANCERUL #PULMONAR: O prioritate pentru sistemul de sănătate din România”, realizat de Centrul pentru Inovație în Medicină și MSD România. La eveniment au participat lideri de opinie în domeniul cancerului pulmonar din București.  

Care a fost concluzia acestui raport, care a analizat 11 țări Europene, printre care și România? Cum ar trebui să ne raportăm la ele? 

 Dintre țările analizate din Europa, România este singura care nu are un plan național funcțional de cancer. De asemenea, România are nevoie să includă în ghidurile clinice pentru cancerul pulmonar proceduri de prioritizare a pacienților suspecți de cancer pulmonar, de trimitere în regim de urgență către consult de specialitate și de testele necesare în vederea obținerii unui diagnostic. Este nevoie, de asemenea, de un sistem de îndrumare către îngrijire secundară, terțiară și/sau paliativă, odată ce diagnosticul a fost obținut.

Emisiunea LIVE s-a desfășurat pe 26 iunie 2020.

Congresul Societății Americane de Oncologie Clinică a debutat în acest an pe 29 mai, într-un format cu totul nou - sesiuni digitale. “Unite and Conquer: Accelerating Progress Together” Unește și Cucerește: Accelerăm progresul împreună - este motoul din 2020 al #ASCO.  

În cadrul emisiunii Raportuldegarda LIVE vom discuta despre cele mai importante tratamente oncologice alte ultimului an.

Raportuldegardă LIVE cu Adriana Boată, Dr. Bianca Cucoș, Dr. Maria Corbu și invitat special Dr. Marius Geantă, Președinte Centrul pentru Inovație în Medicină.

Emisiunea LIVE s-a desfășurat pe 2 iunie 2020.

În cazul infecției cu noul coronavirus SARS-CoV-2, persoanele care prezintă comorbidități, precum boli cardiovasculare și diabet, au risc mai mare de a avea un prognostic sever. Conform OMS și CDC, rata mortalității pacienților cu diabet zaharat infectați este de 9,1%.

În România diabetul zaharat are o prevalență estimată de 11,6% .

„Dintre primele 1300 de decese înregistrate în România, 29% (379 de cazuri) erau asociate diabetului zaharat. Cele mai frecvente afecțiuni asociate la pacienții diabetici infectați au fost hipertensiunea arterială, obezitatea, boala cardiovasculară și insuficiența renală”.

Pacienții cu infecție COVID-19 prezintă simptome pulmonare precum tuse și dificultate în respirație, iar în cazuri severe se poate ajunge la insuficiență respiratorie prin sindromul de detresă respiratorie acută. Persoanele care au patologii pulmonare preexistente precum BPOC, astm sever, bronșiectazii, fibroză chistică, cancer pulmonar nu au risc crescut de a se infecta, dar au risc crescut de a avea o evoluție severă. În România, 16,1% dintre decesele în rândul persoanelor infectate cu noul coronavirus sunt asociate afecțiunilor pulmonare.

Pacienții cu cancer sunt mai susceptibili infecției COVID-19 decât populația generală din cauza imunosupresiei produsă de cancer în sine, dar și de tratamentele antineoplazice, precum chimioterapia. Aceștia au și un risc crescut de internare în spital, evoluție severă și deces. Durata până la apariția evenimentelor severe este mai scurtă.

Dintre primele 1.107 decese COVID-19 în România, 117 sunt asociate cancerului.

Recent, i-am provocat pe 6 lideri de opinie din oncologia românească la un Raport de Gardă online, în care și-au împărtășit experiențele de până acum și au identificat atât neajunsurile, cât și oportunitățile apărute în timpul pandemiei Covid-19, în România. La discuția moderată de Dr. Marius Geantă (Centrul pentru Inovație în Medicină), au participat Conf. Dr. Dana Stănculeanu (București), Dr. Adina Croitoru (București), Prof. Dr. Tudor Ciuleanu (Cluj-Napoca), Conf. Dr. Șerban Negru (Timișoara), Conf. Dr. Michael Schenker (Craiova), Dr. Mihai Marinca (Iași).

Am descoperit tratamentul pentru infodemia #COVID19: Pastila de inovație, administrată în fiecare zi de luni pe toate platformele #Raportuldegarda (Website, Podcast, YouTube, Facebook) și simultan către audiența a peste 90 de posturi locale de #Radio și peste 50 posturi locale de #Televiziune.

🎧 https://anchor.fm/raportuldegarda

💊 Ediția a 8-a Pastila de inovație COVID-19 abordează afecțiunile cardiovasculare și infecția dată de SARS-CoV-2. Pacienții cu boli cardiovasculare au cel mai mare risc de evoluție severă.

Mai multe detalii ---> https://bit.ly/covid19-boli-cardiovasculare

❤️„Hipertensiunea arterială este una dintre principalele comorbidități asociate cu un prognostic nefavorabil al infecției COVID-19. În România, în cazul primelor 1000 decese, hipertensiunea arterială a reprezentat cea mai frecventă afecțiune asociată, fiind raportată la 37% dintre pacienți” - Dr. Marius Geantă, președinte Centrul pentru Inovație în Medicină

🎧 https://bit.ly/podcast-pacienti-hipertensiune-arteriala

🗣„Chiar și pacienții fără boli cardiovasculare pot dezvolta o disfuncție cardiacă în cursul infecției cu SARS-CoV-2. La mulți pacienți infectați pot crește biomarkerii de leziune miocardică. Aceștia pot crește din cauze non-ischemice precum miocardita sau cauze ischemice - infarct miocardic prin ruptura plăcii de aterom” – dr. Bianca Cucos, medic rezident genetică medicală.

Adriana Boată

#RaportuldeGarda #PastilaDeInovatie #SARSCoV2

Am descoperit tratamentul pentru infodemia #COVID19: Pastila de inovație, administrată în fiecare zi de luni pe toate platformele #Raportuldegarda (Website, Podcast, YouTube, Facebook) și simultan către audiența a peste 90 de posturi locale de #Radio și peste 50 posturi locale de #Televiziune.

🎧 https://anchor.fm/raportuldegarda

💊 Ediția a 7-a Pastila de inovație COVID-19 tratează ideea că un pașaport imunitar pentru #SARSCoV2 ar putea funcționa în stadiul acesta al pandemiei și ar permite oamenilor să își reia activitatea. Distanțarea socială a pus în așteptare obiceiurile cotidiene și viața așa cum o știam până acum. Au apărut presiunile de salvare a economiei. Dar ce înseamnă această salvare atunci când viața oamenilor riscă să nu mai poată fi salvată? Ce sacrificăm dacă redeschidem acum economia? Oare nu economia pe termen lung?

https://raportuldegarda.ro/articol/covid19-pasaport-certificat-imunitate-sars-cov-2-obstacole-stiintifice-tehnologice-etice-legale-logistice/

„Nu ar trebui să uităm de valoarea stării de sănătate. Și dacă vreți, ce valoare economică aduce o o persoană sănătoasă în societate. Din dorința de a redresa situația economică, anumite țări au propus certificatul de imunitate drept un instrument care ar permite persoanelor vindecate, presupuse astfel imune, să revină la muncă. Totuși, această inițiativă este grevată de o serie de obstacole etice și logistice, dar și științifice”, Dr. Marius Geantă, președintele Centrului pentru Inovație în Medicină

🎧 https://bit.ly/podcast-covid19-relaxare-masuri

Până în acest moment, nu poate fi estimată protecția pe termen lung conferită după vindecarea infecției COVID-19.

„Organizația Mondială a Sănătății a avertizat asupra faptului că acordarea unui pașaport de imunizare nu ar trebui să se bazeze doar pe testarea serologică. Confirmarea imunității față de noul coronavirus ar necesita, cel mai probabil, atât testare diagnostică PCR, cât și testare pentru anticorpi. Ambele testări prezintă provocări în ceea ce privește acuratețea, care poate conduce la o proporție de cazuri fals negative” – dr. Bianca Cucoș, medic rezident genetică medicală.Dr. Bianca Cucos.

Adriana Boată

#RaportuldeGarda #PastilaDeInovatie #SARSCoV2

Am descoperit tratamentul pentru infodemia #COVID19: Pastila de inovație, administrată în fiecare zi de luni pe toate platformele #Raportuldegarda (Website, Podcast, YouTube, Facebook) și simultan către audiența a peste 90 de posturi locale de #Radio și peste 50 posturi locale de #Televiziune.

🎧 https://anchor.fm/raportuldegarda

💊 A șasea pastilă de inovație abordează imunitatea colectivă sau imunitatea de turmă (herd immunity), care poate împiedica răspândirea unei infecții într-o populație, atunci când o proporție suficientă de persoane sunt imune la boală. Zilele trecute s-au împlinit 40 de ani de la eradicarea oficială a variolei în lume - singura infecție la om eradicată vreodată, printr-un program susținut de vaccinări.

https://raportuldegarda.ro/articol/covid19-sars-cov-2-imunitate-turma-provocari-titru-anticorpi/

„Deoarece diferitele boli virale produc imunitate în organism în proporții variate, nu putem prezice imunitatea organismului la SARS-CoV-2. Până în acest moment, studiile relevă faptul că apar anticorpi în urma infectării și vindecării, însă nu este clar dacă acești anticorpi au rol protector, cât persistă în organism sau dacă producția lor este suficient amplificată în momentul unui nou contact cu SARS-CoV-2”.– Dr. Marius Geantă, președinte Centrul pentru Inovație în Medicină.

🎧https://bit.ly/podcast-covid19-relaxare-masuri

„Boli foarte contagioase, precum rujeola, necesită imunitate la aproximativ 95% din populație pentru controlul epidemiologic. Luând în calcul R0 al COVID-19, se estimează că imunitatea de turmă ar necesita imunitate la 70% din populație. Acest deziderat ar putea fi atins în momentul dezvoltării, aprobării și administrării pe scară largă a unui vaccin eficient”.– Dr. Bianca Cucos.

Adriana Boată

#RaportuldeGarda #PastilaDeInovatie #SARSCoV2

Printr-o remarcabilă coincidență a istoriei, în această primăvară se împlinesc 100 de ani de la sfârșitul ultimei mari pandemii globale cauzată de un virus respirator. Ce ar trebui să învățăm din pandemia de gripă spaniolă?

· Orașele care au instituit măsurile de distanțare mai rapid au avut un control mai bun și o rată a mortalității mai scăzută;

· Orașele care au ridicat prea devreme măsurile de distanțare au avut un al doilea val al pandemiei sever;

· Din punct de vedere economic, pe termen mediu, orașele care nu au relaxat prematur măsurile s-au descurcat mai bine.

Relaxarea măsurilor de izolare poate începe doar odată ce statele se asigură că au capacitatea de testare, izolare, monitorizare și urmărire a persoanelor, care să permită menținerea numărului de cazuri la nivel scăzut.

Am descoperit tratamentul pentru infodemia #COVID19: Pastila de inovație, administrată în fiecare zi de luni pe toate platformele #Raportuldegarda (Website, Podcast, YouTube, Facebook) și simultan către audiența a peste 90 de posturi locale de #Radio și peste 50 posturi locale de #Televiziune. https://anchor.fm/raportuldegarda  

A patra pastilă de inovație abordează importanța testării pentru noul coronavirus. Testarea este cheia controlului COVID-19, după cum afirma chiar directorul general al Organizației Mondiale a Sănătății.  

„Coreea de Sud a mizat pe puternicele companii de biotehnologie locale, care au acoperit nevoia pieței interne, dar au și exportat mult, inclusiv în România. Germania a mizat pe centrele de cercetare din universități și mediul academic, care și-au dezvoltat propriile teste și care acoperă două treimi din necesar. Kitul de testare este important, dar la fel de importante sunt aparatele de testare de tip real time PCR și personalul medical educat și suficient numeric”. – Dr. Marius Geantă, președinte Centrul pentru Inovație în Medicină.  

https://raportuldegarda.ro/articol/testarea-covid-19-pcr-capacitate-proprie-testare-mortalitate/  

„Tehnica prin care se testează noul coronavirus nu reprezintă o noutate în sine. Real time PCR se folosește de aproape 3 decenii, pe plan mondial și în România. Pandemia a adus însă nevoia de a avea acces imediat la teste și de a le efectua pe scară largă și în timp real. De aceea, numărul de teste efectuate, raportat la un milion de locuitori, diferă mult de la o țară la alta”.  

https://raportuldegarda.ro/vocicuautoritate-coronavirus/  

În afara testelor rt-PCR, mai există o categorie de teste care se adresează evidențierii răspunsului imun pe care îl are organismul uman când se întâlnește cu #SARSCov2. Aceste teste pun în evidență anticorpii împotriva virusului și sunt foarte importante din perspectiva evaluării întinderii infecției la nivelul populației generale. #RaportuldeGarda #PastilaDeInovatie

A treia pastilă de inovație tratează fenomenul de fake-news, parte a infodemiei din jurul COVID-19 și arată cum știrile false sunt o amenințare directă la adresa sănătății cetățenilor. De ce este important să se investească în studierea și combaterea acestui fenomen?

„Pentru că aceste credințe se asociază cu altele, care pun în pericol sănătatea publică și sănătatea noastră, a celorlalți. Datele arată că o persoană este cu atât mai tentată să nu respecte regulile de distanțare socială, cu cât crede în teorii ale conspirației și mituri invalidate de știință” – Dr. Marius Geantă, președinte Centrul pentru inovație în Medicină.