Podcastul Raportuldegardă.ro
By Raportuldegardă.ro
Podcastul Raportuldegardă.roOct 20, 2022
Scăderea LDL-colesterolului prin Editare Genică | Dr. Marius Geantă | #știința360
În cadrul ediției de pe 21 noiembrie 2023 a emisiunii #știința360 de pe Radio România Cultural, Dr. Marius Geantă, Președintele Centrului pentru Inovație în Medicină, a comentat cele mai recente noutăți din domeniul medical publicate pe Raportuldegardă.ro. Puteți asculta emisiunea live, în fiecare marți, ora 14:00.
În contextul Congresului Asociației Americane a Inimii (AHA – American Heart Association) 2023, Verve Therapeutics a prezentat date dintr-o analiză interimară a studiului clinic de faza 1b HEART-1, demonstrând potențialul VERVE-101, o terapie bazată pe editare genetică, de a reduce semnificativ nivelurile de colesterol LDL (LDL-C) la pacienții cu hipercolesterolemie familială heterozigotă (HeFH).
HeFH este o boală genetică caracterizată prin niveluri ridicate ale LDL-C de la naștere, ducând la instalarea accelerată a bolii cardiovasculare aterosclerotice (ASCVD). Boala este dificil de gestionat, necesitând adesea medicație pe tot parcursul vieții, ceea ce poate fi o provocare atât pentru pacienți, cât și pentru sistemele de sănătate.
VERVE-101 se remarcă drept o terapie inovatoare de editare genică in vivo, dezvoltată să inactiveze gena PCSK9 în ficat, oferind astfel o soluție permanentă prin reducerea nivelurilor de LDL-C din sânge după o singură administrare.
Mai multe detalii despre subiectele discutate:
▶ Boala Parkinson, identificată de smartwatch-uri cu până la 7 ani înainte de diagnostic
Screening Cancer Gastric, noile Recomandări UE | Dr. Marius Geantă | #știința360
În cadrul ediției de pe 14 noiembrie 2023 a emisiunii #știința360 de pe Radio România Cultural, Dr. Marius Geantă, Președintele Centrului pentru Inovație în Medicină, a comentat cele mai recente noutăți din domeniul medical publicate pe Raportuldegardă.ro. Puteți asculta emisiunea live, în fiecare marți, ora 14:00.
Odată cu includerea cancerului gastric drept nouă localizare în programele de screening oncologic, recomandările Consiliului Uniunii Europene prevăd testarea pentru depistarea Helicobacter pylori și supravegherea leziunilor gastrice precanceroase în zonele cu incidență mare a cancerului gastric și cu rate mari ale mortalității.
Cu toate că în majoritatea statelor membre numărul cazurilor de cancer gastric a scăzut în ultimii ani, există în continuare discrepanțe semnificative între țările Uniunii Europene în ceea ce privește ratele de incidență – în estul Europei și Portugalia întâlnindu-se cele mai numeroase cazuri. Conform raportului nr.10 SAPEA, în 2020 erau diagnosticate 75.400 de cazuri noi, iar decesele atingeau suma de 52.100.
Există o puternică asociere între infecția cu Helicobacter pylori și apariția cancerului gastric. Estimările arată că aproximativ 35-40% din totalitatea deceselor cauzate de cancerul gastric ar fi putut fi prevenite prin identificarea și tratamentul H. pylori. În anumite țări din Uniunea Europeană, infecția cu Helicobacter pylori este întâlnită la 84% dintre cetățeni.
Mai multe detalii despre subiectele discutate:
▶ Noile recomandări UE pentru screening în cancerul gastric
▶ Cât trebuie să mergem zilnic pentru o viață sănătoasă: cel puțin 8 mii de pași sau 6,5 kilometri
Screening Cancer de Prostată, noile Recomandări UE | Dr. Marius Geantă | #știința360
În cadrul ediției de pe 7 noiembrie 2023 a emisiunii #știința360 de pe Radio România Cultural, Dr. Marius Geantă, Președintele Centrului pentru Inovație în Medicină, a comentat cele mai recente noutăți din domeniul medical publicate pe Raportuldegardă.ro. Puteți asculta emisiunea live, în fiecare marți, ora 14:00.
Odată cu includerea cancerului de prostată drept nouă localizare în programele de screening oncologic, recomandările Uniunii Europene prevăd testarea PSA (antigenul specific al prostatei) la bărbații cu vârste de până la 70 de ani, plus scanarea imagistică prin rezonanță magnetică (IRM) ca examinare de control.
Cancerul de prostată este cea mai întâlnită boală oncologică și principala cauză de deces în rândul bărbaților europeni nefumători. Mai precis, 1 din 11 bărbați din UE va dezvolta cancer de prostată înaintea vârstei de 74 de ani, iar șansele de apariție cresc odată cu înaintarea în vârstă. Diagnosticarea timpurie a cancerului de prostată este esențială în scăderea ratei de mortalitate asociată bolii. Cu cât se intervine mai prompt în stadiile inițiale, cu atât tratamentul este mai puțin invaziv și există șanse mari să fie mai eficient, iar povara asociată bolii este diminuată.
În 2020, în Uniunea Europeană, cancerul de prostată era diagnosticat la mai mult de 335.000 de persoane (23,2% din totalul cazurilor), iar ratele de mortalitate asociate bolii depășeau 70.000 de decese.
În România, cancerul de prostată se află pe al doilea loc, după cancerul pulmonar, în clasamentul celor mai comune tipuri de cancer, incidența bolii (16% din totalul diagnosticelor oncologice) fiind sub media Europeană. La fel ca în cazul cancerului pulmonar, și cancerul de prostată va beneficia de proiecte-pilot la scară mică, prin Programul Sănătate 2021-2027, cu finanțare din Fondul Social European și Fondul European de Dezvoltare Regională, elaborat pentru a suplini unele deficite structurale ale sistemului de sănătate din România.
Mai multe detalii despre subiectele discutate:
▶ Noile recomandări UE pentru screening în cancerul de prostată
▶ Exerciţiile fizice scad riscul de cancer prin creşterea activităţii sistemului imun
Screening Cancer Pulmonar, noile Recomandări UE | Dr. Marius Geantă | #știința360
În cadrul ediției de pe 31 octombrie 2023 a emisiunii #știința360 de pe Radio România Cultural, Dr. Marius Geantă, Președintele Centrului pentru Inovație în Medicină, a comentat cele mai recente noutăți din domeniul medical publicate pe Raportuldegardă.ro. Puteți asculta emisiunea live, în fiecare marți, ora 14:00.
Odată cu introducerea cancerului pulmonar ca nouă localizare în programele de screening oncologic, recomandările Uniunii Europene prevăd depistarea cancerului pulmonar la actualii mari fumători și la foștii fumători cu vârste cuprinse între 50 și 75 de ani.
Peste 20% din totalul deceselor de cauză oncologică de la nivelul Uniunii Europene sunt determinate de cancerul pulmonar. Prognosticul pacienților cu cancer pulmonar este unul precar, aproximativ 7 din 8 pacienți (13%) decedând în primii 5 ani de la diagnostic. Motivul acestor statistici sumbre este diagnosticarea în stadiile avansate ale bolii.
Implementarea programelor de screening care să țintească o proporție din populația la risc (marii fumători sau foștii fumători cu vârste cuprinse între 50 și 75 de ani) facilitează depistarea precoce și intervenția terapeutică sau chirurgicală promptă, iar șansele de supraviețuire cresc considerabil.
În ceea ce privește situația din România, în prezent, screening-ul pentru cancerul pulmonar, alături de cel pentru cancerul de prostată, va beneficia de proiecte pilot la scară mică, prin Programul Sănătate 2021-2027, cu finanțare din Fondul Social European și Fondul European de Dezvoltare Regională, elaborat pentru a suplini unele deficite structurale ale sistemului de sănătate din România.
Mai multe detalii despre subiectele discutate:
▶ PROPUNERE: o nouă definiţie a embrionului uman. Care sunt implicațiile?
▶ Prima terapie genică care are eficacitate susținută la pacienții cu sindromul Crigler-Najjar
▶ Noile recomandări UE pentru screening în cancerul pulmonar
▶ Vaccinarea de rutină la adulți scade riscul de apariție a bolii Alzheimer
Screening Cancer Colorectal, noile Recomandări UE | Dr. Marius Geantă | #știința360
În cadrul ediției de pe 24 octombrie 2023 a emisiunii #știința360 de pe Radio România Cultural, Dr. Marius Geantă, Președintele Centrului pentru Inovație în Medicină, a comentat cele mai recente noutăți din domeniul medical publicate pe Raportuldegardă.ro. Puteți asculta emisiunea live, în fiecare marți, ora 14:00.
Noile recomandări ale Uniunii Europene cu privire la cancerul colorectal prevăd triajul persoanelor cu vârsta cuprinsă între 50 și 74 de ani prin testul imunochimic fecal (FIT) pentru selectarea celor care necesită investigații ulterioare prin endoscopie sau colonoscopie.
La fel ca în cazul cancerului de sân și de col uterin, majoritatea țărilor din Uniunea Europeană deja au programe de screening pentru cancerul colorectal. Conform raportului nr. 10 SAPEA, până în anul 2016, 20 de țări UE aveau în desfășurare un anumit nivel de screening pentru cancerul colorectal, cuprinzând aproximativ 72% din populația eligibilă, cu vârste cuprinse între 50 și 74 de ani.
EU Cancer Screening Scheme, componentă a Planului European de Luptă împotriva Cancerului, are ca obiectiv asigurarea accesului la screeningul pentru cancerul de sân, de col uterin și colorectal pentru 90% din populația eligibilă a Uniunii Europene, până în anul 2025.
Îmbunătățirea programelor de screening și identificarea timpurie a persoanelor la risc de cancer colorectal sau care se află deja în stadii incipiente ale bolii, au un impact major asupra prognosticului acestora. 90% din persoanele diagnosticate în stadiul 1 supraviețuiesc la 5 ani, în timp ce un diagnostic în stadiul final reduce șansele de supraviețuire până la 10%. În absența screening-ului, aproximativ 13% din cazuri sunt diagnosticate devreme, în timp ce un sfert sunt depistate în stadiul 4.
Mai multe detalii despre subiectele discutate:
▶ Noile recomandări UE pentru screening în cancerul colorectal
▶ OMS: 13 intervenţii critice pentru a adresa problema dezvoltării rezistenţei la antimicrobiene
Medicina de Precizie în Managementul Diabetului Zaharat | Dr. Marius Geantă | #știința360
În cadrul ediției de pe 17 octombrie 2023 a emisiunii #știința360 de pe Radio România Cultural, Dr. Marius Geantă, Președintele Centrului pentru Inovație în Medicină, a comentat cele mai recente noutăți din domeniul medical publicate pe Raportuldegardă.ro. Puteți asculta emisiunea live, în fiecare marți, ora 14:00.
Asociația Americană pentru Diabet (ADA), Asociația Europeană pentru Studiul Diabetului (EASD) și Fundația Novo Nordisk au publicat în Nature un document de consens privind oportunitățile pentru implementarea medicinei de precizie în managementul diabetului zaharat.
Documentul a fost realizat de 200 de experți din 28 de țări, sub egida Inițiativei pentru Medicina de Precizie în Diabet (PMDI). Acesta este al doilea consens internațional care evidențiază progresele semnificative ale aplicațiilor medicinei de precizie în prevenția, diagnosticul, tratamentul și prognosticul diabetului zaharat, precum și principalele nevoi neacoperite și direcții de viitor.
În prezent sunt recunoscute mai multe tipuri de diabet zaharat, cele mai prevalente fiind diabetul de tip 1 și diabetul de tip 2, alături de diabetul gestațional, diabetul monogenic și alte forme rare ale bolii. Diabetul se asociază cu un risc semnificativ de complicații severe și de deces prematur.
Diabetul este o afecțiune complexă, dar a fost diagnosticat de-a lungul timpului prin măsurarea unui singur metabolit în sânge, glucoza, indiferent de etiologie. Definirea heterogenității bolii prin intermediul medicinei de precizie, atât în ceea ce privește riscul de diabet, cât și riscul de complicații, ar putea îmbunătăți rezultatele pacienților și ar putea deschide perspective pentru terapii noi în viitor.
Mai multe detalii despre subiectele discutate:
▶ Long colds: Și alte infecții respiratorii dau forme cronice de boală, la fel ca long COVID, însă nu sunt încă recunoscute
▶ Bolile autoimune, printre complicațiile pe termen lung ale infecției COVID-19
▶ Implementarea medicinei de precizie în managementul diabetului zaharat: al doilea consens internațional ADA/EASD
▶ Cancerul pulmonar și colorectal, cel mai mare impact asupra scăderii capacității de muncă de cauză oncologică în Europa
▶ „Another Brick in the Wall” by Pink Floyd, redată prin reconstituirea undelor cerebrale – implicații majore pentru persoanele cu probleme de vorbire
Noile Recomandări UE pentru Screening în Cancer | Dr. Marius Geantă | #știința360
În cadrul ediției de pe 10 octombrie 2023 a emisiunii #știința360 de pe Radio România Cultural, Dr. Marius Geantă, Președintele Centrului pentru Inovație în Medicină, a comentat cele mai recente noutăți din domeniul medical publicate pe Raportuldegardă.ro. Puteți asculta emisiunea live, în fiecare marți, ora 14:00.
Planul european de combatere a cancerului (3 februarie 2021) cuprinde și EU Cancer Screening Scheme, cu obiectivul ca 90% din populația Uniunii Europene care se califică la screeningul pentru cancerul de sân, de col uterin și colorectal să participe la testare până în 2025.
Ulterior actualizării recomandărilor de screening, pe baza informațiilor furnizate de statele membre, Comisia va prezenta un raport privind punerea în aplicare a programelor de screening pentru depistarea cancerului (cel târziu la finalul celui de al patrulea an de la data adoptării acestei recomandări, adică final de 2026).
Conform celui mai recent raport UE privind screeningul, care datează din 2017, implementarea și adoptarea programelor „clasice” de screening variază semnificativ între și în interiorul țărilor UE. Conform Profilului României privind Cancerul 2023, România are cea mai scăzută rată de screening dintre toate țările UE, situându-se la mare distanță de Bulgaria, penultima pe listă.
Detalii - https://raportuldegarda.ro/tag/screening-oncologic-ue/
Mai multe detalii despre subiectele discutate:
▶ Povara economică a cancerului | Noile recomandări ale Uniunii Europene pentru screening în cancer
Bazele Genetice ale Preferințelor Alimentare | Dr. Marius Geantă | #știința360
În cadrul ediției de pe 3 octombrie 2023 a emisiunii #știința360 de pe Radio România Cultural, Dr. Marius Geantă, Președintele Centrului pentru Inovație în Medicină, a comentat cele mai recente noutăți din domeniul medical publicate pe Raportuldegardă.ro. Puteți asculta emisiunea live, în fiecare marți, ora 14:00 sau pe site-ul Radio România Cultural.
Aproape 500 de gene care influenţează preferințele alimentare au fost identificate în cadrul unuia dintre cele mai mari studii care investighează conexiunile dintre genetică şi nutriție. Rezultatele au fost prezentate în cadrul întâlnirii anuale a American Society for Nutrition, NUTRITION 2023, care a avut loc luna aceasta în Boston.
Au fost identificate aproximativ 300 de gene asociate direct cu consumul unor alimente specifice şi aproape 200 de gene asociate cu anumite tipare alimentare (pe lângă gene sunt implicați și mulți alţi factori).
Înţelegerea bazelor genetice ale preferinţelor alimentare ar putea să îmbunătăţească nutriţia personalizată, să stimuleze o alimentaţie sănătoasă, direcţionată către prevenţia bolilor, dar şi să contribuie la identificarea unor metode optime de a pierde în greutate prin adaptarea dietei la particularităţile genetice ale fiecărei persoane.
Preferinţele alimentare sunt influenţate major de factorii de mediu, precum cei culturali, statusul socioeconomic sau accesibilitatea alimentelor. Deoarece factorii genetici au un rol mai puţin pronunţat în acest context, este necesară derularea de studii pe sute de mii de persoane pentru a identifica modificările genetice care influenţează în mod real preferinţele alimentare.
Mai multe detalii despre subiectele discutate:
▶ Alimentația nesănătoasă afectează calitatea somnului profund și accelerează procesele de îmbătrânire
Poluarea și Riscul de Cancer de Sân | Dr. Marius Geantă | #știința360
În cadrul ediției de pe 26 septembrie 2023 a emisiunii #știința360 de pe Radio România Cultural, Dr. Marius Geantă, Președintele Centrului pentru Inovație în Medicină, a comentat ultimele noutăți ale domeniului medical.
Persoanele care trăiesc în zone cu un nivel crescut de poluare, mai ales cu particule PM2.5, au un risc cu 8% mai mare de a dezvolta cancer de sân, conform unui studiu amplu realizat pe o perioadă de peste 20 de ani, în Statele Unite, de National Institute of Environmental Health Sciences, parte din NIH (National Institutes of Health).
PM2.5 se asociază cu o incidență mai mare a cancerului de sân pozitiv pentru receptorul de estrogen (ER+). Rezultatele sunt publicate în Journal of the National Cancer Institute.
Studiul s-a bazat pe date de la aproape 500.000 de persoane din șase state (California, Florida, Pennsylvania, New Jersey, Carolina de Nord și Louisiana) și din două zone metropolitane (Atlanta și Detroit). Femeile din această cohortă aveau în medie 62 de ani.
Expunerea la particule fine (particule în suspensie cu un diametru mai mic de 2.5 µm; PM2.5) provine din numeroase surse, cum ar fi gazele de eșapament ale vehiculelor, procesele de combustie (ex. ulei, cărbune), fumul din arderea lemnului și vegetației și emisiile industriale.
PM2.5 este clasificat ca un carcinogen uman de către Agenția Internațională pentru Cercetarea Cancerului (IARC), existând dovezi important pentru implicarea acestuia în cancerul pulmonar și de vezică urinară, însă până acum rolul său nu era atât de clar în cazul cancerului de sân.
Mai multe detalii despre subiectele discutate:
▶ Poluarea cu PM2.5, asociată cu creșterea riscului de cancer de sân ER+
▶ Utilizarea AI în screeningul cancerului de sân crește numărul de cazuri depistate
▶ Cazurile de cancer diagnosticate la persoanele sub 50 ani sunt în continuă creștere
Alimente Ultraprocesate, Infarct Miocardic, HTA, AVC | Dr. Marius Geantă | #știința360
În cadrul ediției de pe 19 septembrie 2023 a emisiunii #știința360 de pe Radio România Cultural, Dr. Marius Geantă, Președintele Centrului pentru Inovație în Medicină, a comentat ultimele noutăți ale domeniului medical.
În prezent, alimentele sănătoase nu reprezintă opţiunea nici cea mai disponibilă şi nici cea mai accesibilă ca preţ pentru majoritatea persoanelor. În Statele Unite și în Regatul Unit, peste jumătate din dieta tinerilor, persoanelor cu venituri scăzute sau din regiunile dezavantajate cuprinde în proporție de peste 80% alimente ultraprocesate.
Consumul de alimente ultraprocesate (UPF, ultra-processed food) creşte riscul de infarct miocardic, accident vascular cerebral și hipertensiune arterială, conform unor studii prezentate în cadrul congresului Societății Europene de Cardiologie de anul acesta, care a avut loc în Amsterdam.
Aceste rezultate indică necesitatea unor noi reglementări în industria alimentară, precum obligativitatea etichetării produselor care se încadrează în categoria UPF, numeroase dintre acestea fiind promovate în prezent drept opţiuni sănătoase pentru dietă.
Mai multe detalii despre subiectele discutate:
▶ Excesul de țesut adipos abdominal se asociază cu atrofia cerebrală la adulții de vârstă mijlocie
▶ Consumul de alcool în cantități mici nu protejează împotriva obezității și diabetului de tip 2
Terapia orală pentru Lp(a) | Dr. Marius Geantă | #știința360
În cadrul ediției de pe 12 septembrie 2023 a emisiunii #știința360 de pe Radio România Cultural, Dr. Marius Geantă, Președintele Centrului pentru Inovație în Medicină, a comentat ultimele noutăți ale domeniului medical. Deși opțiunile de tratament pentru hipercolesterolemie s-au diversificat în ultimii ani, prin introducerea de terapii țintite, sunt necesare noi strategii pentru reducerea riscului rezidual de evenimente cardiovasculare. Tot mai multe dovezi indică rolul lipoproteinei (a) în boala cardiovasculară aterosclerotică și stenoza aortică. Chiar dacă este descoperită de peste 60 ani, în prezent nu există tratamente aprobate pentru scăderea lp(a). Pentru prima dată, o terapie orală, muvalaplin, a determinat reducerea lipoproteinei (a) cu până la 65%, conform unui studiu de fază 1, prezentat la Congresul Societății Europene de Cardiologie și publicat în JAMA. Efectele s-au observat la 24 de ore de la administrarea primei doze și s-au obținut reduceri importante prin repetarea administrării, 93% dintre participanți reușind să obțină valori ale Lp(a) de sub 50 mg/dl. Nu s-au înregistrat efecte adverse relevante din punct de vedere clinic. Lipoproteina(a) este similară colesterolului de tip LDL, însă medicamentele hipolipemiante clasice, cum sunt statinele nu au aceeași eficacitate. Dintre terapiile disponibile pe piață cei mai eficienți sunt inhibitorii PCSK9, care însă au un efect modest asupra acestui marker, fiind necesare noi abordări terapeutice. Valorile Lp(a) sunt puternic influențate de componenta genetică, de aceea, nu pot fi controlate prin alimentație, activitate fizică sau modificări care țin de stilul de viață. Lp(a) este o lipoproteină plasmatică complexă, alcătuită din LDL-colesterol și o particulă de apoB. Valorile plasmatice pot fi determinate o singură dată în viață. Mai multe detalii despre subiectele discutate: ▶ Ghidurile actualizate pentru insuficiența cardiacă: noi recomandări pentru extinderea utilizării inhibitorilor SGLT2 ▶ Noul ghid ESC pentru reducerea riscului cardiovascular la persoanele cu diabet zaharat ▶ Primul tratament oral care determină reducerea lipoproteinei (a) cu până la 65% ▶ Creșterea vârstei legale de la care se poate cumpăra tutun la 22 de ani poate reduce numărul de persoane dependente de nicotină
Răspunsul Global la Rezistența Antimicrobiană | Dr. Marius Geantă | #știința360
În cadrul ediției de pe 13 iunie 2023 a emisiunii #știința360 de pe Radio România Cultural, Dr. Marius Geantă, Președintele Centrului pentru Inovație în Medicină, a comentat ultimele noutăți ale domeniului medical.
Peste 100 de țări au elaborat planuri naționale de acțiune pentru combaterea amenințării reprezentate de rezistența la antimicrobiene, care apare atunci când bacteriile, virusurile, fungii și paraziții nu mai răspund la medicamentele dezvoltate pentru tratarea acestor infecții. Un nou studiu, realizat la Universitățile Leeds, Edinburgh și Hamburg, cuprinde prima analiză la scară largă a acestor planuri. Studiul a fost realizat pornind de la direcțiile trasate de Organizația Mondială a Sănătății, care a declarat rezistența la antimicrobiene una dintre primele 10 amenințări la adresa sănătății publice cu care se confruntă omenirea. Rezultatele sunt publicate în The Lancet Infectious Diseases.
Studiul a arătat că în toate planurile, s-a pus un accent mai mare pe elaborarea politicilor și a instrumentelor de punere în aplicare, dar eforturile de monitorizare și evaluare a activităților sunt, în general slab luate în considerare.
Dintre toate domeniile evaluate, mecanismele de feedback și distribuirea responsabilităților au avut cele mai mici scoruri, urmate de educație. Formarea și educația profesională în sectoarele sănătății umane, veterinare și agricole au fost insuficiente în multe țări, multe dintre acestea neavând o strategie durabilă privind forța de muncă pentru a pune în aplicare a politicilor. Norvegia a înregistrat cel mai mare scor, urmată de SUA și Marea Britanie. Țările cu cel mai mic scor au fost Ucraina, Sierra Leone și Barbados.
Mai multe detalii despre subiectele discutate:
▶ Esențial în sănătate publică - https://raportuldegarda.ro/esential-sanatate-publica-oms-reteau-genomica-globala-detectare-preventie-boli-infectioase/
▶ STUDIU. Parcurile din apropierea locuinței ar putea preveni declinul cognitiv la vârstnici - https://raportuldegarda.ro/studiu-parcuri-apropiere-locuinta-declin-cognitiv-varstnici/
Rețeaua Genomică pt Detectarea și Prevenția Bolilor Infecțioase | Dr. Marius Geantă | #știința360
În cadrul ediției de pe 06 iunie 2023 a emisiunii #știința360 de pe Radio România Cultural, Dr. Marius Geantă, Președintele Centrului pentru Inovație în Medicină, a comentat ultimele noutăți ale domeniului medical.
International Pathogen Surveillance Network (IPSN) va facilita împărtășirea internațională a datelor necesare pentru deciziile de sănătate publică în timp real. Conform Dr. Tedros Adhanom Ghebreyesus, scopul rețelei este „de a oferi fiecărei țări acces la secvențierea și analizele genomice ale agenților patogeni, ca parte a sistemului său de sănătate publică. Așa cum ne-a fost demonstrat atât de clar în timpul pandemiei de COVID-19, lumea este mai puternică atunci când se unește pentru a lupta împotriva amenințărilor de sănătate comune”.
IPSN are secretariatul găzduit de Centrul OMS pentru Informații privind pandemiile și epidemiile (WHO Hub for Pandemic and Epidemic Intelligence) și reunește experți în genomică și analiză de date, reprezentanți ai guvernelor, fundații filantropice, organizații, societate civilă, mediul academic și sectorul privat.
Pandemia COVID-19 a evidențiat rolul esențial pe care îl joacă genomica patogenilor în răspunsul de sănătate publică. Fără secvențierea rapidă a genomului SARS-COV-2, vaccinurile nu ar fi fost la fel de eficiente sau disponibile atât de repede. Fără analizele genomice efectuate preponderent în anumite state, nici supravegherea variantelor virale nu ar fi fost posibilă.
Cu alte cuvinte, analiza genomică ar trebui să devină parte integrată a răspunsului internațional la crizele de sănătate publică generate de agenți patogeni transmisibili și nu numai.
Mai multe detalii despre subiectele discutate:
▶ Esențial în sănătate publică - https://raportuldegarda.ro/esential-sanatate-publica-oms-reteau-genomica-globala-detectare-preventie-boli-infectioase/
Postmenopauză, risc dublu de Evenimente Cardiovasculare Majore | Dr. Marius Geantă | #știința360
În cadrul ediției de pe 30 mai 2023 a emisiunii #știința360 de pe Radio România Cultural, Dr. Marius Geantă, Președintele Centrului pentru Inovație în Medicină, a comentat ultimele noutăți ale domeniului medical.
Femeile aflate în perioada postmenopauză au un risc semnificativ mai ridicat de infarct miocardic (IM), precum și niveluri mai ridicate ale plăcilor de aterom (care constituie ateroscleroza), decât bărbații de vârstă similară. Concluzia aparține unui studiu prezentat în cadrul EACVI 2023 și publicat în European Heart Journal.
Studiul a evaluat capacitatea prognostică a plăcilor de aterom și cum variază aceasta între femei și bărbați la vârste diferite. Rezultatele pot fi extrem de informative pentru managmentul terapeutic, deoarece gradul plăcilor aterosclerotice este unul dintre factorii principali în luarea deciziei privind intensitatea terapiei preventive.
După menopauză, femeile ar putea avea nevoie de o doză mai mare de statine sau de adăugarea unui alt medicament hipolipemiant. Descoperirile studiului se aliniază și cu recentele recomandări ale Asociației Americane a Inimii, care subliniază importanța factorilor biologici specifici sexului și istoricul medical în evaluarea riscului cardiovascular la femei.
Mai multe detalii despre subiectele discutate:
▶ Esențial în sănătate publică - https://raportuldegarda.ro/esential-sanatate-publica-definitie-sindrom-long-covid-recunoaste-12-simptome/
▶ Femeile în postmenopauză, risc dublu de evenimente cardiovasculare majore, comparativ cu bărbații de aceeași vârstă - https://raportuldegarda.ro/femeile-postmenopauza-risc-dublu-de-evenimente-cardiovasculare-majore-comparativ-barbatii/
▶ Riscul de cancer pancreatic, detectat cu 3 ani înaintea diagnosticului, pe baza unui algoritm AI - https://raportuldegarda.ro/risc-cancer-pancreatic-detectat-inaintea-diagnosticului-algoritm-ai/
Primii Bebeluși Concepuți din 3 Surse ADN | Dr. Marius Geantă | #știința360
În cadrul ediției de pe 23 mai 2023 a emisiunii #știința360 de pe Radio România Cultural, Dr. Marius Geantă, Președintele Centrului pentru Inovație în Medicină, a comentat ultimele noutăți ale domeniului medical.
Autoritatea pentru fertilizare şi embriologie umană din Regatul Unit a anunţat naşterea primilor copii concepuţi printr-o tehnologie de fertilizare in vitro (FIV) modificată, care utilizează ADN din trei surse, scopul fiind prevenirea transmiterii bolilor ereditare mitocondriale. În 2015, Regatul Unit a devenit prima țară care a adoptat reglementarea metodelor de prevenție a transmiterii bolilor mitocondriale de la mame către copii acestora.
Procedura FIV utilizează ADN-ul de origine maternă şi paternă, însă include în plus faţă de tehnica obişnuită, ADN mitocondrial de la un donator de sex feminin. Acest donator nu reprezintă un al treilea părinte, fiind o contribuţie minoră din totalul ADN-ului copilului rezultat pe această cale, şi nu influenţează caracteristici precum aspectul fizic al acestuia.
Combinarea ADN-ului de la trei persoane permite familiilor cu risc ridicat de boli mitocondriale ereditare severe să aibă un copil sănătos. Pentru a putea utiliza această tehnologie, este necesară obţinerea acordului de la autoritatea pentru fertilizare şi embriologie umană. Pentru a fi eligibile, familiile trebuie să nu aibă alte opțiuni disponibile de a preveni transmiterea afecţiunilor genetice mitocondriale. Până în prezent, utilizarea procedurii FIV modificate a fost autorizată pentru 32 de cazuri.
Mai multe detalii despre subiectele discutate:
▶ Esențial în sănătate publică - https://raportuldegarda.ro/esential-sanatate-publica-hiv-crispr-terapie-antiretrovirala/
▶ Primii bebeluși concepuți prin utilizarea ADN-ului care provine din 3 surse s-au născut în Regatul Unit - https://raportuldegarda.ro/nastere-primii-copii-uk-conceptie-adn-3-surse-preventie-boli-mitocondriale/
▶ Durata sarcinii și momentul nașterii, influențate de factori genetici. Cum ar putea fi prevenite nașterile premature? - https://raportuldegarda.ro/durata-sarcinii-nastere-factori-genetici-materni-fetali/
▶ Un nou record de prelungire a supravieţuirii celulare a fost stabilit. Implicațiile pentru încetinirea îmbătrânirii - https://raportuldegarda.ro/oscilator-genic-prelungire-supravietuire-celulara-incetinire-imbatranire/
Inovații în Eliminarea Infecției HIV | Dr. Marius Geantă | #știința360
În cadrul ediției de pe 16 mai 2023 a emisiunii #știința360 de pe Radio România Cultural, Dr. Marius Geantă, Președintele Centrului pentru Inovație în Medicină, a comentat ultimele noutăți ale domeniului medical.
O terapie de editare genică ce are două ținte, virusul HIV și co-receptorul CCR5 (care permite virusului să pătrundă în celulele umane) ar putea elimina infecția. Cercetarea a fost realizată în cadrul Temple University și University of Nebraska Medical Center. Este pentru prima dată când combinarea editării genice cu țintă dublă și a medicației antiretrovirale determină eliminarea HIV la animalele de laborator.
Abordarea terapeutică s-a bazat pe tehnologia de editare genică CRISPR pentru HIV-1, alături de o terapie antiretrovirală care poate menține valori scăzute ale replicării HIV pentru perioade lungi de timp, numită LASER (long-acting slow-effective release).
S-a observat că prin folosirea terapiei LASER se poate eradica infecția la animalele de laborator, însă există cazuri în care infecția poate conduce la recăderi, atunci când virusul cantonat în rezervoare redobândește capacitatea de replicare. Conform autorilor, acest mecanism seamănă cu ceea ce se întâmplă la oameni, dacă întrerup tratamentul antiretroviral. HIV își integrează materialul genetic în genomul celulei umane și poate rămâne în organism perioade lungi de timp. Pentru a preveni recăderile, s-a utilizat tehnologia CRISPR care poate inactiva componenta CCR5 și excizează fragmentele de ADN HIV-1 din celulele infectate.
Vindecarea infecției HIV a fost raportată până acum în 3 cazuri, pentru care s-au aplicat tratamente bazat pe transplant de celule stem hematopoietice allogen, care conțineau mutații în gena CCR5. Având în vedere rezultatele obținute la acești pacienți s-a emis ipoteza că pentru eliminarea infecției HIV, țintirea CCR5 este esențială, obiectiv care poate fi îndeplinit cu ajutorul CRISPR.
Mai multe detalii despre subiectele discutate:
▶ https://raportuldegarda.ro/stiri-covid-romania/
▶ Esențial în sănătate publică - https://raportuldegarda.ro/esential-sanatate-publica-hiv-crispr-terapie-antiretrovirala/
▶ Evaluarea riscului de boală cardiovasculară la femei trebuie să țină cont și de determinanții sociali ai sănătății, alături de factorii biologici specifici - https://raportuldegarda.ro/recomandare-aha-risc-boala-cardiovasculara-determinanti-sanatate-femei/
▶ Disponibilitatea testelor genetice la costuri reduse nu garantează participarea persoanelor eligibile la programele screening - https://raportuldegarda.ro/teste-genetice-costuri-reduse-participare-neincredere/
▶ Personalizarea terapiei antihipertensive, reducere dublă a tensiunii arteriale vs. creșterea dozei după standardul actual - https://raportuldegarda.ro/studiu-personalizarea-terapiei-antihipertensive-reducere-dubla-a-tensiunii-arteriale-vs-cresterea-dozei-dupa-standardul-actual/
Cazuri Rare de Miocardită, Vaccinuri ARNm contra COVID-19 | Dr. Marius Geantă | #știința360
În cadrul ediției de pe 9 mai 2023 a emisiunii #știința360 de pe Radio România Cultural, Dr. Marius Geantă, Președintele Centrului pentru Inovație în Medicină, a comentat ultimele noutăți ale domeniului medical.
Când noile tipuri de vaccinuri împotriva COVID-19 au fost administrate pentru prima dată în urmă cu doi ani, s-a constatat o creștere a cazurilor de miocardită, o inflamație a mușchiului cardiac, în special în rândul bărbaților tineri care au fost vaccinați cu vaccinuri ARNm. La momentul respectiv, nu era clar, însă, care a fost cauza.
Un studiu realizat la Yale și publicat recent în Science Immunology, detaliază mecanismele imunologice care determină aceste cazuri. S-a descoperit că inflamația miocardică nu a fost cauzată de anticorpii dezvoltați prin vaccinare, ci mai degrabă de un răspuns mai generalizat care implică celulele imune și inflamația. La anumite persoane apare o supra-producție de citokine și un răspuns imun celular accentuat, mecanisme care ar putea facilita noi strategii pentru a reduce incidența acestei reacții adverse rare a vaccinurilor.
Cercetările anterioare au sugerat că prin creșterea timpului dintre dozele de vaccin de la patru la opt săptămâni se poate reduce riscul de a dezvolta miocardită. Potrivit constatărilor CDC, riscul de miocardită este semnificativ mai mare la persoanele nevaccinate care se infectează cu SARS-CoV-2 decât la cele care primesc vaccinuri. Autorii studiului subliniază faptul că ca vaccinarea oferă cea mai bună protecție împotriva infecției COVID-19.
Mai multe detalii despre subiectele discutate:
▶ https://raportuldegarda.ro/stiri-covid-romania/
Vaccinarea anti-HPV cu o Singură Doză | Dr. Marius Geantă | #știința360
În cadrul ediției de pe 2 mai 2023 a emisiunii #știința360 de pe Radio România Cultural, Dr. Marius Geantă, Președintele Centrului pentru Inovație în Medicină, a comentat ultimele noutăți ale domeniului medical.
O singură doză de vaccin HPV tetravalent ar putea fi suficientă pentru a proteja fetele și femeile împotriva cancerului de col uterin – este concluzia la care au ajuns experții Agenției Internaționale de Cercetare a Cancerului (IARC), parte din Organizația Mondială a Sănătății (OMS), după ce au evaluat noile dovezi care indică faptul că o singură doză de vaccin HPV ar putea oferi o protecție comparabilă cu cea oferită de două sau trei doze.
Recomandările se regăsesc în IARC Evidence Summary no. 4 și au fost publicate cu ocazia Săptămânii Europene a Imunizării. Înainte de această evaluare, recomandarea OMS era ca fetele și femeile să primească două sau trei doze de vaccin HPV, în funcție de vârstă.
Studiul IARC care stă la baza recomandării a fost realizat în India și a implicat 15.000 de fete care au primit una, două sau trei doze de vaccin tetravalent HPV, fiind urmărite pe o perioadă de 10 ani.
Mai exact, în septembrie 2009, IARC a inițiat un studiu multicentric randomizat, finanțat de Fundația Bill și Melinda Gates, pentru a compara eficacitatea a două versus trei doze de vaccin HPV (Gardasil) la fetele necăsătorite cu vârste cuprinse între 10 și 18 ani din India. Studiul a fost convertit într-un studiu longitudinal tip cohortă după suspendarea bruscă a vaccinării HPV de către Guvernul Indiei, în aprilie 2010. Până atunci, 4.348 de participante primiseră trei doze, 4.980 primiseră două doze (la 6 luni distanță), iar 4.949 primiseră o singură doză.
Mai multe detalii despre subiectele discutate:
▶ https://raportuldegarda.ro/stiri-covid-romania/
▶ Esențial în sănătate publică. Ce știm despre sindromul inflamator pediatric multisistemic asociat COVID-19 - https://raportuldegarda.ro/esential-sanatate-publica-sindrom-inflamator-pediatric-multisistemic-covid-19/
▶ Calitatea relațiilor interpersonale, puternic impact asupra sănătății - https://raportuldegarda.ro/calitate-relatii-interpersonale-impact-sanatate/
Riscul de Infarct Miocardic, de 6 ori mai mare post Gripă | Dr. Marius Geantă | #știința360
În cadrul ediției de pe 25 aprilie 2023 a emisiunii #știința360 de pe Radio România Cultural, Dr. Marius Geantă, Președintele Centrului pentru Inovație în Medicină, a comentat ultimele noutăți ale domeniului medical.
Persoanele diagnosticate cu gripă sunt de șase ori mai susceptibile în a dezvolta un infarct miocardic în prima săptămână în care au fost testate pozitiv pentru virusul gripal decât în anul anterior sau în anul următor, conform unui studiu prezentat la Congresul European de Microbiologie Clinică și Boli Infecțioase desfășurat la Copenhaga în aprilie 2023.
Virusul gripal determină un status protrombotic, fenomen care, alături de inflamația determinată de răspunsul imun poate destabiliza plăcile de aterom de la nivel arterial. Noile date validează un studiu canadian, realizat în 2018 care arăta impactul infecției virale la persoanele spitalizate pentru infarct miocardic, însă oferă date cu o semnificație statistică mai importantă, fiind incluse date de mortalitatea de la o populație mai mare.
Au fost analizate date de la 16 laboratoare din Olanda (reprezentând 40% din populație), alături de date legate de mortalitate și spitalizare. Rezultatele reprezintă argumente solide că gripa nu este întotdeauna o infecție cu o durată scurtă și fără consecințe pe termen lung, dar și asupra importanței vaccinării.
Mai multe detalii despre subiectele discutate:
▶ Esențial în sănătate publică: cele mai importante noutăți de la Congresul European de Microbiologie și Boli Infecțioase - https://raportuldegarda.ro/esential-sanatate-publica-noutati-congres-european-microbiologie-boli-infectioase/
Obezitatea și cancerul de sân cu mutații BRCA | Dr. Marius Geantă | #știința360
În cadrul ediției de pe 18 aprilie 2023 a emisiunii #știința360 de pe Radio România Cultural, Dr. Marius Geantă, Președintele Centrului pentru Inovație în Medicină, a comentat ultimele noutăți ale domeniului medical.
Obezitatea accentuează modificările asupra ADN-ului la femeile purtătoare de mutații BRCA1 sau BRCA2, ceea ce crește suplimentar riscul de cancer de sân. Studiul a fost realizat de o echipă de la Weill Cornell Medicine, publicat în Science Translational Medicine și demonstrează efectele obezității asupra dezvoltării cancerului într-o populație care se află deja la risc înalt. Rezultatele sunt relevante deoarece ar putea informa strategiile de prevenție și noi direcții de cercetare și pentru alte cancere ereditare.
Controlul greutății corporale și administrarea de medicație pentru a reduce complicațiile metabolice ar trebui să facă parte din strategiile de prevenție la femeile cu factori de risc genetici pentru cancerul de sân.
Mai multe detalii despre subiectele discutate:
▶ Obezitatea crește adițional riscul de cancer de sân la femeile care au mutații BRCA - https://raportuldegarda.ro/obezitate-risc-cancer-san-mutatii-brca/
▶ STUDIU. Cum determină substanțele toxice din fumul de țigară mutații în ADN care pot conduce la cancer pulmonar: impactul benzopirenului asupra genomului uman - https://raportuldegarda.ro/substante-toxice-adn-cancer-pulmonar-benzopiren-genom/
▶ #EAU2023. Cancerele de vezică urinară, depistate cu 12 ani înaintea apariției simptomelor clinice, prin testarea a 10 mutații genetice din urină - https://raportuldegarda.ro/cancer-vezica-urinara-diagnostic-precoce-test-urina/
▶ STUDIU. Aplicațiile inteligenței artificiale în descoperirea de noi terapii: un medicament pentru scăderea colesterolului ar putea fi eficient în tratamentul bolii Parkinson - https://raportuldegarda.ro/studiu-inteligenta-artificiala-descoperire-terapii-boala-parkinson/
Antibiotice, Tendințe Naționale de Consum | Dr. Marius Geantă | #știința360
În cadrul ediției de pe 4 aprilie 2023 a emisiunii #știința360 de pe Radio România Cultural, Dr. Marius Geantă, Președintele Centrului pentru Inovație în Medicină, a comentat ultimele noutăți ale domeniului medical precum și topul săptămânal Esențial Covid-19 de pe Raportuldegardă.ro.
Folosirea antibioticelor în afara indicațiilor medicale determină efecte negative asupra microbiomului, crescând numărul de gene de rezistență la aceste tratamente. Aceste gene se răspândesc foarte ușor în populație, independent de stilul de viață al oamenilor. Datele provin dintr-un nou studiu realizat de Earlham Institute din Norwich.
Chiar și o persoană sănătoasă, care nu a luat antibiotice prea des, este expusă la microorganisme de la oamenii sau animalele cu care interacționează, ceea ce facilitează modificarea compoziției microbiotei.
Au fost analizate 3000 de probe de microbiom intestinal, prelevate de la persoane sănătoase din 14 țări. Probele au fost comparate cu datele din Comprehensive Antibiotic Resistance Database, o resursă publică de date cu privire la genele de rezistență antimicrobiană. S-au detectat în medie 16 gene de rezistență, per probă. Numărul a variat și în funcție de țară: s-a observat o diferență de 5 ori mai mare între Norvegia (unde au fost găsite cele mai puține gene) și Spania (cu cele mai multe).
Acest fenomen de transfer al genelor în populație (transfer orizontal) și între specii are un rol esențial în dezvoltarea rezistenței la antibiotice. Înțelegerea particularităților fiecărei țări ar putea aduce informații importante pentru strategiile de sănătate publică.
Mai multe detalii despre subiectele discutate:
▶ https://raportuldegarda.ro/stiri-covid-romania/
▶ Esențial COVID-19 - https://raportuldegarda.ro/esential-sanatate-publica-regat-unit-eliminare-hepatita-copii-vindecati/
▶ Peste 50% din cazurile de cefalee și migrenă sunt asociate cu modificările ritmului circadian, epsioadele acutizându-se în perioadele schimbării orei vară-iarnă - https://raportuldegarda.ro/cefalee-migrena-modificari-ritm-circadian/
▶ STUDIU. DeepGlioma, algoritmul AI care detecteaza mutațiile genetice la pacienții cu gliom în mai puțin de 90 secunde - https://raportuldegarda.ro/deepglioma-ai-mutatii-genetice-90-secunde/
Pandemia COVID-19 a Schimbat Percepția Publică asupra Obezității | Dr. Marius Geantă | #știința360
În cadrul ediției de pe 28 martie 2023 a emisiunii #știința360 de pe Radio România Cultural, Dr. Marius Geantă, Președintele Centrului pentru Inovație în Medicină, a comentat ultimele noutăți ale domeniului medical precum și topul săptămânal Esențial Covid-19 de pe Raportuldegardă.ro.
29% dintre americani susțin că în perioada pandemiei au fost mai îngrijorați ca niciodată cu privire la statusul ponderal. Se estimează că 28 de milioane de persoane au luat în considerare metode de scădere în greutate la care nu s-ar fi gândit înainte de COVID-19, iar 6,4 milioane au luat în considerare fie chirurgia bariatrică, fie terapia farmacologică pentru obezitate. Rezultatele unui nou sondaj realizat în SUA sunt publicate în Surgery for Obesity and Related Diseases (SOARD).
Rezultatele sunt importante pentru că, anual, doar 1% dintre cei eligibli pentru chirurgie bariatrică urmează o astfel de intervenție și doar 1-3% iau medicația corespunzătoare.
Sondajul a fost realizat de Universitatea Chicago și Societatea Americană de Chirurgie Bariatrică la finalul anului 2021 și a inclus peste 1700 de participanți.
Chiar și după experiența pandemiei, cei mai mulți americani percep obezitatea ca pe o amenințare mai mare la adresa sănătății decât COVID-19. 8 din 10 adulți (82%) cred că obezitatea e cea mai mare amenințare, cu un impact la fel de mare ca în cazul cancerului (82%) și chiar mai importantă decât bolile cardiovasculare (77%) sau diabetul. Cu toate acestea, majoritatea celor care au încercat noi abordări pentru scăderea în greutate în timpul pandemiei s-au bazat pe dietă și exercițiu fizic (65%) – insuficiente, de cele mai multe ori, pentru persoanele obeze.
Având în vedere evoluția severă a infecției COVID-19 la persoanele supraponderale, în contextul pandemiei s-a înregistrat un interes crescut pentru metodele de tipul chirurgiei bariatrice și tratamentelor farmacologice, care erau insuficient utilizate. Datele indică un moment de oportunitate pentru a intensifica strategiile pentru reducerea poverii obezității.
Mai multe detalii - https://raportuldegarda.ro/vaccinare-pandemie-romania-lectia-covid19/
Mai multe detalii despre subiectele discutate:
▶ https://raportuldegarda.ro/stiri-covid-romania/
▶ Esențial COVID-19 - https://raportuldegarda.ro/esential-sanatate-publica-gene-cromozom-x-infectii-virale-femei/
▶ STUDIU. 17% dintre femeile cu infertilitate de cauză necunoscută sunt purtătoare de variante genetice asociate cu boli cardiovasculare sau cancer - https://raportuldegarda.ro/infertilitatea-femeie-risc-genetic-cancer-boli-cardiovasculare/
▶ STUDIU. „Paradoxul obezității” nu există. Raportul talie-înălțime, indicator mai bun al prognosticului pacienților cu insuficiență cardiacă decât IMC - https://raportuldegarda.ro/studiu-paradox-obezitate-raport-talie-inaltime-prognostic-pacienti-insuficienta-cardiaca-imc/
▶ STUDIU. Nașterea prin cezariană nu împiedică transferul microbiomului matern la copil. Alăptarea la sân compensează transferul de bacterii esențiale - https://raportuldegarda.ro/nastere-cezariana-microbiom-alaptare/
Lecția Vaccinării anti-COVID-19 în România | Dr. Marius Geantă | #știința360
În cadrul ediției de pe 21 martie 2023 a emisiunii #știința360 de pe Radio România Cultural, Dr. Marius Geantă, Președintele Centrului pentru Inovație în Medicină, a comentat ultimele noutăți ale domeniului medical precum și topul săptămânal Esențial Covid-19 de pe Raportuldegardă.ro.
Pe fondul unei încrederi deja scăzute în vaccinare, apariția pandemiei de COVID-19 și a vaccinurilor contra SARS-CoV-2 a dat apă la moară antivacciniștilor și grupurilor conspiraționiste. Temerile multor oameni au crescut și pe fondul vaccinării cu seruri obținute în timp record prin tehnologii de ultimă oră, explicațiile autorităților pe acest subiect fiind sumare.
Vaccinarea anti-COVID-19 a început în România, la 27 decembrie 2020, prima persoană vaccinată fiind asistenta medicală Mihaela Anghel, de la Institutul Național de Boli Infecțioase „Prof.dr. Matei Balș” din Capitală. Acțiunile au continuat apoi la nivel național. A fost constituit un Comitet național de coordonare a activităților privind vaccinarea împotriva COVID-19 – organism interministerial, fără personalitate juridică, aflat în subordinea Secretariatului General al Guvernului și sub cooordonarea primului ministru.
Totodată, a fost lansată o platformă informatică care permitea programarea persoanelor la vaccinare. Prioritate, într-o primă fază, a avut personalul medical și cel social, angajați în instituțiile de îngrijire și apoi, în faza a doua, populația încadrată în grad de risc și lucrătorii din domenii considerate cheie. În etapa a treia, s-a putut imuniza populația generală.
Prima tranșă de vaccinuri împotriva COVID-19 a fost compusă din două containere, fiecare a câte 5 cutii conținând în total 9.750 de doze de la compania BioNTech/Pfizer. Vaccinul anti-COVID-19 a fost recomandat mai întâi persoanelor peste 18 ani, după care, din 2021 a fost disponibil și pentru persoanele peste 16 ani. Ultima categorie care a avut acces la un ser dedicat au fost copiii între 5 și 11 ani care au putut fi imunizați cu serul produs de Pfizer/BioNTech începând cu ianuarie 2022.
Ultimele date al Platformei ROVaccinare arată că, la nivel național, în februarie 2022, proporția vaccinării a fost de 40,7 la nivelul populației generale, mai mare la oraș – 43-45% și mai mică la țară – 30%. Statistica a plasat România printre țările cu cea mai mică rată de vaccinare din UE, mai puțin decât noi având Bulgaria – 28%, în timp ce media UE a fost de 70%.
Mai multe detalii - https://raportuldegarda.ro/vaccinare-pandemie-romania-lectia-covid19/
Mai multe detalii despre subiectele discutate:
▶ https://raportuldegarda.ro/stiri-covid-romania/
▶ Esențial COVID-19 - https://raportuldegarda.ro/esential-sanatate-publica-retea-supraveghere-genomica-virala-global/
▶ Planul Francez pentru Medicină Genomică 2025: progrese majore în domeniul bolilor rare și în oncologie prin facilitarea accesului la secvențierea întregului genom în sistemul de sănătate - https://raportuldegarda.ro/plan-francez-medicina-genomica-2025-boli-rare-oncologie-secventiere-genom/
▶ STUDIU. Testarea comprehensivă genomică pentru cancerul pulmonar non-microcelular avansat, cost-eficientă comparativ cu testarea secvențială a biomarkerilor în Spania - https://raportuldegarda.ro/testare-comprehensiva-genomica-cancer-pulmonar-biomarkeri-spania/
Primul Vaccin ARNm împotriva unei Infecții Bacteriene | Dr. Marius Geantă | #știința360
În ediția de pe 14 martie 2023 a emisiunii #știința360, Dr. Marius Geantă, Președintele Centrului pentru Inovație în Medicină, a discutat despre dezvoltarea primului vaccin ARNm împotriva unei infecții bacteriene.
Un studiu preclinic demonstrează eficacitatea unui vaccin de tip ARNm împotriva infecției cauzate de bacteria Yersinia Pestis, care cauzează ciuma. Rezultatele, care au fost publicate recent de Universitatea din Tel Aviv și de Institutul din Israel pentru Cercetare în Biologie în jurnalul Science Advances, indică o eficacitate de 100% a vaccinului. Aceste date sunt importante pentru că ar putea conduce la soluții pentru tratamentul infecțiilor bacteriene și ar putea facilita combaterea rezistenței la antimicrobiene.
Dezvoltarea de vaccinuri contra infecțiilor bacteriene este mult mai complexă decât în cazul virusurilor. Există deja vaccinuri clasice contra anumitor infecții cauzate de bacterii (ex. tetanos, tusea convulsivă sau difteria). În cazul COVID-19, tehnologia ARNm s-a dovedit soluția optimă, atât datorită eficacității superioare, dar și a procesului mult mai rapid de producție. Cunoașterea genomului viral permite dezvoltarea unor molecule de ARN mesager care codifică doar anumite proteine virale și producerea unui răspuns imun. Atunci când ARN-ul intră în celulele umane, sunt folosite temporar mecanismele celulare pentru expresia antigenului viral.
Bacteriile în schimb, nu necesită celulele umane pentru a își produce proteinele necesare supraviețuirii. Mai mult decât atât, proteinele produse de bacterii pot fi foarte diferite de cele umane chiar dacă folosesc același cod genetic. De-a lungul timpului s-a încercat obținerea de proteine bacteriene în celulele umane dar exprimarea acestor antigene s-a tradus printr-un răspuns imun foarte redus. Echipa de la Tel Aviv a dezvoltat noi metode pentru a asigura stabilitatea și imunogenicitatea proteinelor bacteriene și a optimiza răspunsul imun. Animalele de laborator infectate cu Yersinia Pestis au murit într-o săptămână, însă cele infectate dar care au primit vaccinul ARNm au supraviețuit. Mai mult decât atât, a fost necesară o singură doză pentru a asigura protecție completă după doar 2 săptămâni.
Mai multe detalii despre subiectele discutate:
▶ https://raportuldegarda.ro/stiri-covid-romania/
▶ Esențial COVID-19 - https://raportuldegarda.ro/esential-sanatate-publica-antivirale-orale-variante-sars-cov-2/
▶ Pacienții cu cancer pulmonar și depresie severă prezintă biomarkeri de inflamație care se corelează cu supraviețuirea și răspunsul la imunoterapie - https://raportuldegarda.ro/depresie-inflamatie-nsclc-supravietuire-redusa/
▶ STUDIU. Un test de biopsie lichidă permite diagnosticul şi monitorizarea cancerelor solide la copii, în cazurile în care biopsia standard nu este posibilă - https://raportuldegarda.ro/biopsie-lichida-diagnostic-cancere-solide-pediatrie/
ChatGPT şi Managementul Infecţiilor Bacteriene | Dr. Marius Geantă | #știința360
În ediția de pe 28 februarie 2023 a emisiunii #știința360, Dr. Marius Geantă, Președintele Centrului pentru Inovație în Medicină, a discutat despre limitările utilizării tehnologiei ChatGPT în managementul infecțiilor bacteriene.
Implementarea algoritmilor de tipul ChatGPT în practica clinică are anumite limitări care țin de deficiențe în conştientizarea situaţiei și inferenţa logică, putând pune în pericol siguranţa pacienţilor, conform unui studiu publicat în The Lancet. În același timp însă, ChatGPT a fost antrenat pe seturi de date suficient de mari și, deşi nu are acces la baze de date medicale specifice, oferă răspunsuri convingătoare la majoritatea întrebărilor (de nivelul unui student în anul III la medicină). Această nouă tehnologie are potenţialul de a evolua rapid şi de a se integra în cadrul clinic, motiv pentru care autorii au propus un cadrul calitativ de evaluare a siguranţei acestor modele de inteligenţă artificială, aplicabil pentru diverse specialităţi medicale.
În cadrul studiului, ChatGPT a primit opt întrebări bazate pe scenarii ipotetice de cazuri de infecții, pentru a obţine sfaturi cu privire la terapia antimicrobiană. A fost evaluat caracterul adecvat al răspunsurilor oferite, consecvența, siguranța și implicațiile privind administrarea medicamentelor. În general, ChatGPT a recunoscut limbajul natural corespunzător şi a înţeles scenariile transmise. Situaţiile medicale serioase nu au fost bine distinse de cele mai puţin importante. ChatGPT a recunoscut factorii importanți din punct de vedere clinic atunci când au fost furnizate informații explicite, dar a omis problemele relevante în scenariile de complexitate ridicată.
Informațiile au fost consecvente și nu au fost repetate în același răspuns, dar sfaturile s-au schimbat uneori la întrebările repetate. Adesea, ChatGPT a menţionat că nu îşi asumă răspunderea şi a recomandat consultarea unui specialist în boli infecţioase. Capacitatea ChatGPT de a recunoaște contraindicațiile antimicrobienelor nu s-a corelat cu importanța acestora. Algoritmul a intrat în “moduri de eșec” în care au fost oferite în mod repetat sfaturi periculoase. ChatGPT și-a ignorat uneori propriile sfaturi și a ratat adesea indicațiile clinice privind siguranța pacienților, ceea ce a facilitat planuri de management inadecvate.
Mai multe detalii despre subiectele discutate:
▶ https://raportuldegarda.ro/stiri-covid-romania/
▶ Esențial COVID-19 - https://raportuldegarda.ro/esential-sanatate-publica-analiza-ecdc-boli-infectioase-cutremur-turcia-siria/
▶ STUDIU. Cancerul, principala cauză de deces în rândul persoanelor cu diabet zaharat de tip 2 - https://raportuldegarda.ro/cancer-cauza-deces-diabet-zaharat-tip-2/
Protecția Imună Dobândită prin Infecția COVID-19 | Dr. Marius Geantă | #știința360
În ediția de pe 21 februarie 2023 a emisiunii #știința360, Dr. Marius Geantă, Președintele Centrului pentru Inovație în Medicină, a discutat despre protecția imună dobândită în urma infecției COVID-19 care, deși similară cu cea determinată de două doze de vaccin ARNm, riscurile depășesc beneficiile.
La persoanele care au trecut prin infecție COVID-19 cel puțin o dată, riscul de spitalizare sau deces este cu 88% mai redus timp de 10 luni, comparativ cu cei care nu au trecut prin infecție. Pe 16 februarie a fost publicată în Lancet cea mai amplă analiză de până acum asupra răspunsului imun obținut în urma bolii și duratei protecției față de diferite variante. În total au fost evaluate 65 de studii din 19 țări.
Infecțiile cu variantele care circulau înainte de Omicron s-au asociat cu o protecție mult mai redusă contra reinfectării cu Omicron BA.1 (36% la 10 luni de la infecție). Meta-analiza arată că durata protecției contra bolii simptomatice și formelor severe este cel puțin la fel de importantă precum cea determinată de două doză din vaccinurile mARN pentru variantele Alfa, Delta, Omicron BA.1.
Autorii atrag atenția însă asupra faptului că rezultatele nu contestă importanța vaccinării, care reprezintă în continuare cea mai sigură metodă de a obține protecția imună. Aceștia precizează că autoritățile ar trebui să ia în considerare atât imunitatea naturală, cât și cea obținută prin vaccinare pentru informarea politicilor de sănătate (stabilirea de recomandări pentru zonele cu transmitere ridicată, la locul de muncă, în mijloacele de transport, etc). Vaccinarea este în continuare extrem de importantă pentru toată lumea pentru a proteja populațiile la risc (persoanele vârstnice, cei cu comorbidități).
Mai multe detalii despre subiectele discutate:
▶ Esențial COVID-19 - https://raportuldegarda.ro/esential-sanatate-publica-infectii-rezistente-antibiotice-tratate-virusuri-bacterii/
▶ PREMIERĂ. Primul copil din UK a primit terapia genică pentru leucodistrofie metacromatică în afara studiilor clinice - https://raportuldegarda.ro/primul-copil-uk-terapie-genica-leucodistrofie-metacromatica
▶ STUDIU. Poluarea aerului, factor de risc pentru creșterea tensiunii arteriale la adolescenți - https://raportuldegarda.ro/poluare-aer-factor-risc-crestere-tensiune-arteriala-adolescenti/
Blocarea Infecției SARS-CoV-2 la Nivel Pulmonar | Dr. Marius Geantă | #știința360
În ediția de pe 14 februarie 2023 a emisiunii #știința360, Dr. Marius Geantă, Președintele Centrului pentru Inovație în Medicină, a discutat despre identificarea unei proteine care blochează infecția cu SARS-CoV-2 la nivel pulmonar și formează o barieră protectoare naturală în organismul uman.
Proteina, numită LRRC15 (leucine-rich repeat-containing protein 15) funcționează ca un receptor care se leagă de SARS-CoV-2 și îl „sechestrează”, blocând progresia infecției. Studiul a fost realizat la Universitatea Syndey și reprezintă un punct de plecare important pentru cercetarea unei noi clase de medicamente pentru prevenția infecției cu SARS-CoV-2 sau alte coronavirusuri, dar și pentru țintirea unor altor procese cum ar fi fibroza pulmonară. Studiul a fost publicat în PLOS Biology.
Autorii au explicat că această proteină funcționează pe modelul „Velcro”, se lipește de proteina spike a virusului și apoi îl îndepărtează de celulele țintă pe care le-ar putea infecta. LRRC15 este un receptor prezent nu doar în plămâni ci și în piele, la nivelul placentei, în nodulii limfatici și la nivelul limbii.
Atunci când s-au aplicat colorații speciale asupra țesutului pulmonar sănătos nu s-a identificat LRRC15, dar în cazul plămânilor afectați de COVID-19, proteina LRRC15 era abundentă. De aceea, s-a concluzionat că proteina este parte din răspunsul organismului la infecția COVID-19, prin care se dezvoltă o barieră fizică ce separă virusul de celulele umane.
Subiectele discutate:
▶ https://raportuldegarda.ro/stiri-covid-romania/
▶ Esențial COVID-19 - https://raportuldegarda.ro/esential-proteina-egfr-rol-mecanism-virus-hepatitic/
▶ Testarea ADN-ului tumoral circulant permite identificarea tratamentului potrivit pentru cazurile avansate de tumori stromale gastrointestinale - https://raportuldegarda.ro/adn-tumoral-circulant-identificarea-tratament-cazuri-avansate-tumori-stromale-gastrointestinale/
▶ STUDIU. Secvențierea rapidă a întregului genom poate ghida decizia clinică la 2 din 3 copii internați în secțiile ATI - https://raportuldegarda.ro/secventiere-rapida-intreg-genom-ati-copii/
Rujeolă, Encefalită Severă | Dr. Marius Geantă | #știința360
În ediția de pe 7 februarie 2023 a emisiunii #știința360, Dr. Marius Geantă, Președintele Centrului pentru Inovație în Medicină, a discutat despre legătura dintre rujeolă și apariția unei forme de encefalită severă.
A fost descoperit mecanismul prin care virusul rujeolic poate provoca o tulburare neurologică rară, dar fatală (panencefalită sclerozantă subacută sau SSPE), care poate apărea la câțiva ani după o infecție cu rujeolă. În mod normal, virusul rujeolic nu are capacitatea de infectare a sistemului nervos, însă conform studiului recent, virusurile care persistă în organism pot dezvolta mutații în proteina de fuziune sau proteina F.
Cercetătorii au analizat genomul virusului rujeolic de la pacienții cu SSPE și au observat că diferite mutații s-au acumulat în proteina lor F. Anumite mutații sunt responsabile pentru creșterea activității infecțioase la nivel celular, însă unele mutații determină o scădere a activității virale.
Au fost descoperite două strategii prin care virusul rujeolic fuzionează și infectează neuronii:
● inițial, activitatea de fuziune a unei proteine F mutante este suprimată datorită interferenței cu proteinele F normale, însă această interferență poate fi ulterior depășită de acumularea de mutații;
● unele mutații ale proteinei F pot reduce activitatea de fuziune, dar o cooperare între aceste tipuri de proteină F și formele normale poate determina o creștere a activității de fuziune (ceea ce înseamnă că inclusiv proteinele F mutante care par a fi incapabile să infecteze neuronii pot infecta în continuare sistemul nervos).
Subiectele discutate:
▶ https://raportuldegarda.ro/stiri-covid-romania/
▶ https://raportuldegarda.ro/esential-covid-19-exercitii-fizice-vaccinare-gripa-nivel-seric-anticorpi/
SPUNE-ȚI PĂREREA în cercetarea cancerului din UE
▶ https://raportuldegarda.ro/chestionar-cercetare-cancer-uniunea-europeana-uncan-eu/
Consecințele Dezinformării în Sănătate | Dr. Marius Geantă | #Știința360
În ediția de pe 31 ianuarie 2023 a emisiunii #știința360, Dr. Marius Geantă, Președintele Centrului pentru Inovație în Medicină, a discutat despre consecințele dezinformării în sănătate.
Reticența față de vaccinuri, alimentată de dezinformare și teorii ale conspirației, a dus la mii de decese și spitalizări și a costat sistemul de sănătate cel puțin 300 de milioane de dolari în timpul celor două valuri pandemice, conform unui raport realizat în Canada. Impactul real este mult mai mare decât datele din raport, care au urmărit doar o perioadă de 9 luni.
Dezinformarea a contribuit la ezitarea în legătură cu vaccinarea pentru 2,3 milioane de cetățeni. Dacă toate aceste persoane ar fi ales să se vaccineze, ar fi fost evitate 2800 de decese, s-ar fi înregistrat cu 13.000 mai puține spitalizări. De asemenea, s-a fi evitat 3500 de internări în secțiile de terapie intensivă și aproape 200.000 de cazuri de COVID-19 la nivel național. Conform experților care au contribuit la raport, impactul individual este relativ simplu de cuantificat prin spitalizări, decese și costuri. Deși costurile la nivel de societate sunt mai dificil de evaluat, impactul asupra sănătății publice sunt semnificative, iar post-pandemie, țara a devenit mult mai vulnerabilă la consecințele dezinformării.
Subiectele discutate:
Utilizarea terapiilor destinate bolilor cardiovasculare în pandemia COVID-19 | Dr. Marius Geantă | Știința360
În cadrul acestei ediții #știința360, Dr. Marius Geantă, Președintele Centrului pentru Inovație în Medicină, a comentat avansurile științifice ale momentului. Una dintre noutățile discutate a fost reducerea utilizării medicamentelor pentru scăderea riscului cardiovascular în timpul perioadei pandemice.
Utilizarea medicamentelor adresate riscului cardiovascular, precum terapia antihipertensivă sau hipolipemiantă, a scăzut pe parcursul pandemiei COVID-19, fiind estimată o creştere asociată a morbidităţii şi mortalității cardiovasculare, conform unui studiu publicat în Nature Medicine. În acest context, este necesară identificarea persoanelor care nu au urmat aceste tratamente, precum şi iniţierea urgentă a terapiei necesare, pentru a evita consecinţele negative pe termen lung.
Principalele concluzii ale studiului au fost:
- Eliberarea de medicaţie antihipertensivă a scăzut din martie 2020, până în iulie 2021, astfel că aproximativ 500 000 de persoane în minus au iniţiat această terapie.
- Incidenţa utilizării medicamentelor hipolipemiante a scăzut cu peste 16 000 de pacienţi pe lună în prima jumătate a anului 2021, faţă de 2019.
- Pentru diabetul zaharat de tip 2, incidenţa utilizării medicamentelor (exceptând insulina) a crescut cu peste 600 de pacienţi pe lună pentru aceeaşi perioadă, probabil reflectând o creştere a incidenţei diabetului zaharat de tip 2.
Subiectele discutate:
▶ https://raportuldegarda.ro/stiri-covid-romania/
▶ https://raportuldegarda.ro/esential-covid-19-varianta-virala-sistem-imun-raspuns-infectie/
Podcast #știința360. Dr. Marius Geantă, forma ușoară de COVID-19 nu exclude apariția sindromului long-COVID
În cadrul ediției de pe 17 ianuarie 2023 a emisiunii Știința360, Dr. Marius Geantă, Președintele Centrului pentru Inovație în Medicină, a comentat avansurile științifice ale momentului. Tema principală a discuției a fost sindromul long-COVID care poate apărea chiar și în urma unei forme ușoare de COVID-19.
Un studiu retrospectiv arată că pacienții COVID-19 pot dezvolta o serie de sechele post-COVID-19 chiar dacă au avut doar o formă ușoară de infecție, însă simptomele dispar complet pe parcursul primului an de la diganostic. Au fost observate mai puține astfel de simptome la copii, acestea dispărând în decurs de 6-12 luni de la aparițe. Un risc mai mic de dispnee a fost observat la pacienții infectați ulterior vaccinării împotriva SARS-CoV-2, comparativ cu pacienții nevaccinați.
A fost evaluat riscul de a dezvolta 70 de manifestări de tip long-COVID-19 în perioada timpurie (1-6 luni) și tardivă (6-12 luni). Infecția cu SARS-CoV-2 a fost asociată în mod semnificativ cu riscuri crescute în perioada timpurie sau tardivă pentru anosmie, disgeuzie, tulburări cognitive, dispnee, stare de slăbiciune, palpitații și cu exces de risc semnificativ, dar mai mic, pentru amigdalita streptococică și amețeli.
Suplimentar, în faza timpurie a mai fost raportat un risc crescut pentru: căderea părului, durere toracică, tuse, mialgii și tulburări respiratorii. De notat, rezultatele au fost aceleași indiferent de varianta virală.
Subiectele discutate:
https://raportuldegarda.ro/stiri-covid-romania/
Podcast #știința360. Dr. Marius Geantă - ce știm până acum despre subvarianta Omicron XBB.1.5?
În cadrul acestei ediții #știința360 din 10 ianuarie 2023, Dr. Marius Geantă, Președintele Centrului pentru Inovație în Medicină, a comentat avansurile științifice ale momentului. Discuția s-a concentrat în jurul subvariantei Omicron XBB.1.5 - ce știm până acum, cât de transmisibilă este și ce date pun la dispoziție ECDC și CDC.
XBB.1.5 este o subvariantă a Omicron, iar datele preliminare arată că are un avantaj mare de transmitere și de a deveni dominantă, față de subvariantele care circulau anterior în America de Nord și Europa. Din datele CDC, pare că XBB 1.5 prezintă al doilea cel mai mare avantaj de răspândire până în prezent, pe locul doi după BA.1. Cea mai probabilă explicație a avantajului de transmitere este nivelul deja ridicat de evadare imună, combinat cu efectul unei mutații cheie în proteina Spike.
La ultima evaluare a variantelor SARS-CoV-2 circulante (21 decembrie 2022), ECDC clasifica subvarianta XBB ca fiind variantă de interes, nu de îngrijorare; variantele de îngrijorare (VOCs) fiind în continuare subvariantele BA – 2, 4 și 5.
Despre subiectele discutate la #științta360:
https://raportuldegarda.ro/stiri-covid-romania/
https://raportuldegarda.ro/subvarianta-omicron-xbb-ce-stim/
Podcast #știința360. Dr. Marius Geantă, analiza transcriptomică în timpul fazei acute de COVID-19 indică tipul de sechele pe termen lung
În cadrul ediției de pe 13 decembrie 2022 a emisiunii #știința360 de pe Radio România Cultural, Dr. Marius Geantă, Președintele Centrului pentru Inovație în Medicină #inomed, a comentat avansurile științifice ale momentului.
Cel puțin două etiologii independente ale sechelelor post-acute în urma infecţiei cu SARS-CoV-2 (long-Covid), care se disting în funcţie de dependența de titrurile de anticorpi anti-spike, au fost identificate prin analiză transcriptomică în cadrul unui studiu publicat în Nature Medicine. Procesele moleculare care determină consecinţele COVID-19 pe termen lung sunt detectabile încă din timpul fazei acute şi sunt implicate în răspunsul gazdei la prezenţa infecţiei cu SARS-CoV-2.
Studiul a inclus 165 de persoane spitalizate pentru infecţia acută cu SARS-CoV-2, care au fost apoi supravegheate şi în perioada post-acută. Evaluarea expresiei genice şi titrului de anticorpi s-a realizat în fază acută, caracterizând molecular răspunsul pacienţilor la infecţia cu SARS-CoV-2. Au fost identificate caracteristici distincte ale expresiei genei specifice tipului celular în fază acută, care asociază diversele tipuri de celule imune de sechele post-acute la 1 an după externarea din spital.
Două tipuri de long-Covid au fost asociate cu patternuri diferite ale expresiei genice la nivelul plasmocitelor. Într-unul dintre acestea, sechelele s-au asociat cu o expresie mai mare a genelor legate de imunoglobuline într-un mod dependent de titrul de anticorpi anti-spike. În celălalt grup, sechelele s-au asociat, independent de aceste titruri, cu o expresie mai scăzută a genelor legate de imunoglobuline. Asocierea dintre titrul scăzut de imunoglobuline şi prezenţa sechelor post-COVID-19 a fost validată cu ajutorul unei cohorte externe.
Mai multe detalii despre subiectele dezbătute în această săptămână:
- https://raportuldegarda.ro/stiri-covid-romania/
- https://raportuldegarda.ro/esential-covid-19-analiza-transcriptomica-faza-acuta-sechele-termen-lung/
Podcast #știința360. Dr. Marius Geantă, despre monitorizarea de rutină a rezistenței la antimicrobiene
În cadrul ediției de pe 6 decembrie 2022 a emisiunii #știința360 de pe Radio România Cultural, Dr. Marius Geantă, Președintele Centrului pentru Inovație în Medicină #inomed, a comentat avansurile științifice ale momentului.
Prin analiza probelor de pe uzate din 243 de orașe, din 101 țări, între 2016 și 2019, o echipă de la DTU National Food Institute a realizat o „hartă” a distribuției genelor de rezistență antimicrobiană. Studiul, care se bazează pe o analiză metagenomică la scară globală, a fost publicat în Nature.
S-au identificat gene de rezistență similare în tipuri diferite de bacterii, ceea ce reprezintă un semnal de alarmă. Dacă aceste genele se regăsesc în bacterii care nu sunt patogene la om de obicei, nu vor pune probleme, însă dacă genele apar la bacteriile cunoscute a cauza boli severe la om (ex. Salmonella) riscul la adresa sănătății populației poate fi major. Multe dintre fenomenele de transmitere a genelor de rezistență între mai multe tipuri de bacterii s-au identificat în Africa Sub-Sahariană, în țări în care nu există programe de monitorizare a rezistenței.
Autorii atrag atenția că pentru combaterea rezistenței antimicrobiene sunt necesare strategii adaptate pentru fiecare zonă, deoarece aplicarea aceleiași metode poate avea efecte diferite în funcție de particularitățile geografice. Indiferent de intervenția aleasă, analiza genomică a apelor uzate poate permite monitorizarea regională a rezistenței la antimicrobiene, a variantelor, a diversității din rezervooarele urbane.
Monitorizarea genomică nu ar trebui să fie folosită doar în contextul pandemiilor. Aceasta ar trebui să se aplice în mod continuu și infecțiilor endemice și epidemiilor silențioase, inclusiv pentru monitorizarea rezistenței la antimicrobiene , care se preconizează că va duce la un număr anual de 10 milioane de decese până în 2050.
Mai multe detalii despre subiectele dezbătute în această săptămână:
https://raportuldegarda.ro/stiri-covid-romania/
https://raportuldegarda.ro/esential-covid-19-state-ue-buget-sanatate-vaccinuri/
Podcast #știința360. Dr. Marius Geantă, despre efectul politicii Facebook de eliminare a dezinformării cu privire la vaccinurile SARS-CoV-2
În cadrul ediției de pe 29 noiembrie 2022 a emisiunii #știința360 de pe Radio România Cultural, Dr. Marius Geantă, Președintele Centrului pentru Inovație în Medicină #inomed, a comentat avansurile științifice ale momentului.
Dezinformarea promovează neîncrederea în știință, iar alături de infodemie, subminează sănătatea publică și eforturile privind încurajarea obiceiurilor sănătoase și prevenției. Dezinformarea privind vaccinurile împotriva COVID-19, răspândită cu ușurință în mediul online, a reprezentat una dintre principalele bariere în salvarea de vieți prin prevenirea formelor severe de boală.
Platformele de socializare au încercat să o reducă sau, cel puțin, au părut că încearcă. Rezolvarea prin metode „soft” de moderare, precum semnalarea și clasificarea conținutului nu par să fi avut succes, sugerând la o primă vedere că este necesară adăugarea de măsuri „hard” de conținut – de exemplu, interzicerea și blocarea conținutului.
Un studiu aflat în stadiul de preprint, publicat de specialiști de la George Washington University, a evaluat dacă politicile Facebook de eliminare a conținutului privind dezinformarea legată de vaccinuri au fost eficiente.
Rezultatele? Deloc surprinzătoare – politicile Facebook au redus într-adevăr numărul de postări anti-vaccin, dar au provocat și câteva efecte adverse importante: conținutul pro-vaccinare a fost, de asemenea, eliminat, iar engagementul cu conținutul anti-vaccinist a fost de fapt stimulat, ajungând repede la nivelurile de dinaintea implementării politicilor și accetuând mult mai rău dezinformarea prin particularizarea conținutului pentru a apărea în news-feed-ul utilizatorilor.
Conform autorilor, aceste rezultate sunt o consecință directă, neintenționată, a arhitecturii și obiectivului Facebook: promovarea comunităților și grupurilor. Membrii comunităților dedicate anti-vaxx caută informații din multiple surse pentru a-și susține alegerea. În plus, administratorii grupurilor de Facebook folosesc mai multe canale oferite de Meta pentru a disemina informații eronate și distorsionate (ca Whatsapp), iar încercarea de combatere pe un canal, duce la intensificarea diseminării pe alt canal.
Mai multe detalii despre subiectele dezbătute în această săptămână:
https://raportuldegarda.ro/stiri-covid-romania/
https://raportuldegarda.ro/esential-covid-19-politica-facebook-eliminare-dezinformare/
Podcast #știința360. Dr. Marius Geantă, despre creșterea numărului de cazuri COVID-19 după meciurile de fotbal
În cadrul ediției de pe 22 noiembrie 2022 a emisiunii #știința360 de pe Radio România Cultural, Dr. Marius Geantă, Președintele Centrului pentru Inovație în Medicină #inomed, a comentat avansurile științifice ale momentului.
Prezenţa unui număr ridicat de persoane la meciurile Ligii Naţionale de Fotbal din Statele Unite, în perioada 2020-2021, s-a asociat cu creşterea numărului de cazuri de COVID-19, atât în regiunile unde s-au desfăşurat meciurile, cât şi în cele vecine, conform unui nou studiu publicat în JAMA Network. Meciurile la care au fost prezenţi peste 20.000 de fani au generat o creştere de 2,23 de ori a numărului de cazuri de COVID-19. Un număr de sub 5000 de persoane în public la meciurile de fotbal nu s-a asociat cu o creştere a numărului de cazuri de infecţii cu SARS-CoV-2.
Studiul transversal a inclus datele despre meciurile a 32 de echipe din NFL din întregul sezon 2020-2021, indiferent dacă s-au derulat cu sau fără public. În total, cele 269 meciuri au avut un public de 1,3 milioane de persoane. A fost evaluat numărul cazurilor de COVID-19 la intervale de 7, 14 și 21 de zile pentru jocurile la care s-a participat fizic, în comparaţie cu cele organizate fără public.
Rezultatele obţinute sugerează că evenimentele mari trebuie tratate cu precauție extremă în contextul unor amenintări pentru sănătatea publică, mai ales când vaccinurile, testele la fața locului și alte măsuri de prevenţie nu sunt disponibile publicului. În acest context, defăşurarea campionatului mondiat de anul acesta (FIFA World Cup Qatar 2022) ar putea avea consecinţe asupra evoluţiei cazurilor de COVID-19, în special în contextul eliminării obligativităţii prezentării unui test negativ pentru SARS-CoV-2 sau certificatului de vaccinare împotriva COVID-19 la intrarea în Qatar. De asemenea, înregistrarea în aplicaţia de supraveghere pentru sănătatea publică nu mai este obligatorie pentru persoanele care călătoresc în Qatar.
Mai multe detalii despre subiectele dezbătute în această săptămână:
https://raportuldegarda.ro/stiri-covid-romania/
https://raportuldegarda.ro/esential-covid-19-rezistenta-antibiotice-sanatatea-publica-pandemie/
Podcast #știința360. Dr. Marius Geantă, despre monitorizarea video de înaltă rezoluție a virusurilor înainte de infectarea celulelor
În cadrul ediției de pe 15 noiembrie 2022 a emisiunii #știința360 de pe Radio România Cultural, Dr. Marius Geantă, Președintele Centrului pentru Inovație în Medicină #inomed, a comentat avansurile științifice ale momentului.
Cercetătorii de la Universitatea Duke au surprins primele imagini 3D în timp real cu virusuri în mișcare, chiar înainte de a infecta o celulă, iar rezultatele au fost publicate în Nature.
Organismul uman interacționează cu milioane de virusuri în fiecare zi. Cele mai multe dintre ele sunt inofensive, dar unele dintre ele (virusul gripal, COVID-19) ne pot îmbolnăvi. Infecția începe atunci când un virus se leagă de și intră într-o celulă, unde folosește resursele celulare pentru a se replica. Dar înainte de a se putea replica, acesta trebuie să pătrundă în celulă, trecând de straturile de mucus și celule care tapetează căile aeriene și tractul digestiv. Prin metodele actuale de microscopie a fost imposibil să se caracterizeze în detaliu momentele cheie de dinainte de infectarea propriu-zisă a celulei. Virusurile se mișcă cu două până la trei ordine de mărime mai repede în spațiul din afara celulei, în comparație cu interiorul. Pentru a face lucrurile și mai complicate din punct de vedere imagistic, virusurile sunt de sute de ori mai mici decât celulele pe care le infectează.
În cadrul Universității Duke a fost dezvoltată o nouă metodă numită 3D-TrIm 3D (Tracking and Imaging Microscopy) care combină două microscoape într-unul singur. Primul se fixează pe virusul în mișcare cu ajutorul unui laser și calculează în timp real poziția. Al doilea microscop preia imagini 3D ale celulelor din jur. Conform autorilor, efectul combinat este un fel de navigare de tip Google Maps – arată nu doar locația în timpul condusului ci și tipul de teren, obiectivele de pe drum, 3D.
Această metodă deschide noi orizonturi pentru monitorizarea dinamicii virale și a proceselor tridimensionale în sistemele biologice.
Mai multe detalii despre subiectele dezbătute în această săptămână:
https://raportuldegarda.ro/stiri-covid-romania/
https://raportuldegarda.ro/esential-covid-19-monitorizare-video-inalta-rezolutie-virus-infectare-celule/
Podcast #știința360. Dr. Marius Geantă, despre inflamaţia tiroidiană care poate persista un an după COVID-19
În cadrul ediției de pe 8 noiembrie 2022 a emisiunii #știința360 de pe Radio România Cultural, Dr. Marius Geantă, Președintele Centrului pentru Inovație în Medicină #inomed, a comentat avansurile științifice ale momentului.
Pacienţii spitalizaţi pentru COVID-19, forma severă, şi care nu au istoric de afectare tiroidiană, pot să dezvolte tiroidită asociată infecţiei cu SARS-CoV-2, care persistă până la un an. Acestea sunt rezultatele unui studiu prezentat în cadrul întâlnirii anuale a American Thyroid Association (ATA) 2022. Studiul şi-a propus supravegherea funcţiei tiroidiene post COVID-19 pe termen lung, aceste consecinţe ale infecţiei SARS-CoV-2 fiind puţin investigate.
Studiul a inclus 183 de pacienţi spitalizaţi cu forme severe de COVID-19 în Italia. La momentul includerii în studiu, 10% dintre aceştia au avut tireotoxicoză, iar la 2-3 luni post-infecţie, 28% au avut arii de tiroidită evidenţiate la ecografie. Disfuncția tiroidiană a fost tranzitorie, iar leziunile de tiroidită s-au micşorat progresiv în timp. Aceşti pacienţi cu modificări la ecografie au avut o probabilitate mai crescută de a avea concentraţii serice ridicate de FT4 şi interleukină 26, 60% dintre ei au avut un nivel scăzut al TSH-ului, iar 25% au avut valori normale ale TSH-ului.
Evaluarea prezenţei autoanticorpilor a indicat absenţa dezvoltării anticorpilor antitireoglobulină, a celor împotriva tiroid peroxidazei, precum şi a celor anti-receptor de TSH. La nivel tiroidian, s-au evidenţiat celule T cu memorie, care nu au fost detectate şi în sânge. Limfocitele T specifice împotriva SARS-CoV-2 au fost depistate în număr mai mare la nivel tiroidian, faţă de sânge.
Studiul nu a putut clarifica dacă existenţa acestor arii de inflamaţie tiroidiană va avea consecinţe pe termen lung. De asemenea, nu a putut explica de ce unii pacienţi dezvoltă tiroidită atipică şi alţii nu.
Mai multe detalii despre subiectele dezbătute în această săptămână:
https://raportuldegarda.ro/stiri-covid-romania/
https://raportuldegarda.ro/esential-covid-19-inflamatie-tiroidiana-post-infectie/
Podcast #știința360. Dr. Marius Geantă, despre terapiile țintite împotriva HIV și EBV
În cadrul ediției de pe 1 noiembrie 2022 a emisiunii #știința360 de pe Radio România Cultural, Dr. Marius Geantă, Președintele Centrului pentru Inovație în Medicină #inomed, a comentat avansurile științifice ale momentului.
Cercetătorii danezi fac un pas important în identificarea unui tratament pentru HIV, valorificând capacitatea organismului de a lupta cu infecția. Studiul clinic randomizat de fază 1b/2a a evaluat eficacitatea administrării precoce, la scurt timp după inițierea terapiei antiretrovirale (ART), a unui anticorp monoclonal anti-HIV-1 (3BNC117), urmat de romidepsină, în rândul a 55 de persoane recent diagnosticate cu HIV-1. Rezultatele arată că, în comparație cu doar ART, tratamentul timpuriu cu 3BNC117:
- cu sau fără romidepsină, a îmbunătățit ratele de dezintegrare plasmatică a ARN-ului HIV-1;
- a accelerat eliminarea celulelor infectate;
- în ziua 365, tratamentul precoce cu 3BNC117 + romidepsină a fost asociat cu creșterea imunității celulelor T CD8+ specifică HIV-1.
De asemenea, în timpul unei întreruperi a ART de 12 săptămâni în rândul a 20 de participanți, cei tratați cu anticorpul monoclonal au avut o șansă semnificativ mai mare de a menține controlul virologic în lipsa ART comparativ cu alți participanți. Aceste date susțin intervențiile administrate la momentul inițierii terapiei antiretrovirale ca strategie de limitare a persistenței HIV-1 pe termen lung. Totuși, în ciuda rezultatelor remarcabile, studii suplimentare sunt necesare pentru stabilirea eficacității și siguranței anticorpului monoclonal, precum și identificarea unor soluții pentru optimizarea tratamentului și amplificarea efectelor clinice.
Mai multe detalii despre subiectele dezbătute în această săptămână:
https://raportuldegarda.ro/esential-covid-19-cazuri-miocardita-pericardita-vaccinare/
Podcast #știința360. Dr. Marius Geantă, despre subvarianta Omicron BQ1.1 care ar putea deveni dominantă în Europa începând cu mijlocul lunii noiembrie
În cadrul ediției de pe 25 octombrie 2022 a emisiunii #știința360 de pe Radio România Cultural, Dr. Marius Geantă, Președintele Centrului pentru Inovație în Medicină #inomed, a comentat avansurile științifice ale momentului.
Cel puțin cinci țări din Spațiul Economic European au detectat circulația variantei BQ.1 a SARS-CoV-2 în săptămâna 3 – 9 octombrie 2022. Modelarea ECDC estimează că varianta BQ1 și subvarianta BQ1.1 vor deveni dominante de la mijlocul lunii noiembrie până la începutul lunii decembrie 2022, ceea ce va determina o creștere a numărului de cazuri. Până la începutul anului 2023, se așteaptă ca peste 80% din cazurile COVID-19 să fie cauzate de BQ.1/BQ.1.1.
Studiile preliminare de laborator din Asia indică faptul că BQ.1 are capacitatea de a eluda răspunsul sistemului imunitar. Cu toate acestea, conform datelor limitate disponibile în prezent, nu există dovezi că BQ.1 ar fi asociată cu o severitate crescută a infecției în comparație cu variantele BA.4/BA.5.
Recomandări:
- Țările ar trebui să rămână vigilente la BQ.1, menținând testarea și supravegherea genomică cu raportare în timp real a secvenței virale și consolidând sistemele de supraveghere.
- Țările ar trebui să continue să monitorizeze rata cazurilor de COVID-19 – în special la persoanele cu vârsta de 65 de ani și peste – inclusiv indicatorii de severitate, cum ar fi spitalizările, internările ATI, decesele.
- Vaccinarea cu cel puțin trei doze rămâne o prioritate pentru toate persoanele eligibile.
Mai multe detalii despre subiectele dezbătute în această săptămână:
https://raportuldegarda.ro/stiri-covid-romania/
Podcast #știința360. Dr. Marius Geantă, despre aplicația mobilă care ar putea detecta precoce COVID-19 sever
În cadrul ediției de pe 18 octombrie 2022 a emisiunii #știința360 de pe Radio România Cultural, Dr. Marius Geantă, Președintele Centrului pentru Inovație în Medicină #inomed, a comentat avansurile științifice ale momentului.
Aplicația mobilă are la bază un algoritm de inteligență artificială dezvoltat, la rândul său, pe analiza vocală din înregistrări, care scanează modificările vocii unei persoane în doar 10 secunde, în urma rostirii a trei sunete – A, O și M – similare cu un cântec de meditație profundă. Inițial a fost testat pentru persoanele cu Parkinson, iar ulterior adaptat pentru a identifica pacienții cu COVID-19 care au nevoie de internare. Studiul a fost publicat în revista IEEE.
Rezultatele sugerează că simptomele COVID-19 care afectează laringele, cavitatea bucală și cea nazală determină cea mai mare modificare a calității vocii persoanelor. Conform autorilor, studiul susține lucrări anterioare, care au indicat modificări detectabile prin AI în vocea persoanelor afectate.
Mai multe detalii despre subiectele dezbătute în această săptămână:
https://raportuldegarda.ro/stiri-covid-romania/
https://raportuldegarda.ro/esential-covid-19-risc-infectii-anterioare-coronavirusuri-endemice/
Podcast #știința360. Dr. Marius Geantă, despre primii pacienți cu lupus eritematos sistemic tratați cu o terapie celulară CAR-T
În cadrul ediției de pe 11 octombrie 2022 a emisiunii #știința360 de pe Radio România Cultural, Dr. Marius Geantă, Președintele Centrului pentru Inovație în Medicină #inomed, a comentat avansurile științifice ale momentului.
Cinci tineri – patru femei și un bărbat – sunt primii pacienți din lume cărora le-a fost administrată, în regim de ultimă instanță (compassionate use) terapia CAR-T anti-CD19 (utilizată în anumite tipuri de cancere hematologice) pentru tratamentul lupusului eritematos sistemic, o afecțiune autoimună severă și complexă, care poate afecta multiple organe (ca inima, plămânii, creierul, rinichii), iar pe termen lung se pot produce distrugeri ireversibile la nivel tisular.
Studiul a fost realizat în Germania, iar rezultatele publicate în Nature Medicine. Celulele T de la pacienții cu lupus au fost prelevate și modificate astfel încât, la reinfuzie, să atace celulele B ale pacienților.
În lupus, celulele B produc autoanticorpi care, în loc să apere organismul împotriva agenților patogeni care invadează organismul, precum virusurile, atacă țesuturile sănătoase. Din punct de vedere conceptual, o epuizare profundă a celulelor B CD19+ și a plasmocitelor imature din țesuturi ar putea declanșa o resetare imună în LES care ar putea permite oprirea tratamentului imunosupresor.
Mai multe detalii despre studiu: https://raportuldegarda.ro/pacienti-lupus-eritematos-sistemic-germania-terapie-celulara-car-t/
Podcast #știința360. Dr. Marius Geantă, despre Premiul Nobel pentru Medicină sau Fiziologie din 2022
În cadrul ediției de pe 4 octombrie 2022 a emisiunii #știința360 de pe Radio România Cultural, Dr. Marius Geantă, Președintele Centrului pentru Inovație în Medicină #inomed, a comentat avansurile științifice ale momentului.
Premiul Nobel pentru Medicină și Fiziologie 2022 a fost acordat lui Svante Pääbo, un genetician suedez, pentru descoperirile legate de genomul hominizilor dispăruți și cercetările sale asupra evoluției umane.
Svante Pääbo a reușit secvențierea genomului Neanderthal, o rudă dispărută a oamenilor din zilele noastre și a descoperit un hominid necunoscut anterior, Denisova. De asemenea, acesta a arătat că transferul de gene a avut loc de la acești hominizi dispăruți la Homo sapiens în urma migrației din Africa de acum aproximativ 70.000 de ani. Înțelegerea modului de transmitere a genelor de-a lungul generațiilor are numeroase implicații astăzi în fiziologie, afectând, de exemplu, modul în care sistemul nostru imunitar reacționează la infecții.
Cercetările lui Pääbo au dat naștere unei discipline științifice noi – paleogenomica. Prin înțelegerea diferențelor genetice care disting oamenii de hominizii dispăruți, descoperirile sale oferă un punct de plecare important pentru explorarea a ceea ce ne face unici ca specie umană.
Mai multe detalii despre subiectele dezbătute în această săptămână:
https://raportuldegarda.ro/medicina-genomica-svante-paabo-nobel-medicina-2022-paleogenomica/
https://raportuldegarda.ro/stiri-covid-romania/
#știința360. Dr. Marius Geantă, despre creșterea cazurilor de diabet tip 1 la copiii și adolescenții cu vârste de sub 18 ani care au trecut prin infecția cu SARS-CoV-2
În cadrul ediției de pe 27 septembrie 2022 a emisiunii #știința360 de pe Radio România Cultural, Dr. Marius Geantă, Președintele Centrului pentru Inovație în Medicină #inomed, a comentat avansurile științifice ale momentului.
Copiii care au avut infectația COVID-19 prezintă un risc substanțial mai mare de a dezvolta diabet de tip 1 (T1D), potrivit unui nou studiu care a analizat dosarele electronice de sănătate a peste 1 milion de pacienți. Datele au fost publicate în JAMA Network Open. Dintre cei peste 571.000 de pacienți pediatrici:
- În șase luni de la infecția cu SARS-CoV2, 123 de pacienți au primit un nou diagnostic de diabet tip 1, comparativ cu 72 de pacienți care au primit un nou diagnostic în urma unei infecții respiratorii non-COVID;
- După una, trei și șase luni de la infectare, riscul de diagnostic de diabet tip 1 a fost mult mai mare pentru cei infectați cu SARS-CoV2 comparativ cu cei cu infecții respiratorii non-COVID. Rezultate similare au fost raportate la pacienții din grupele de vârstă sugar – 9 ani și 10-18 ani.
Conform autorilor, în familiile în care există copii cu risc ridicat de diabet de tip 1 ar trebui să se acorde o atenție sporită simptomelor diabetului în urma COVID, iar pediatrii ar trebui să fie atenți în ceea ce privește creșterea semnificativă de cazuri noi de diabet de tip 1, mai ales că varianta Omicron a COVID se răspândește atât de rapid în rândul copiilor.
Mai multe detalii despre topul Esențial COVID-19 din această săptămână - https://raportuldegarda.ro/esential-covid-19-crestere-cazuri-diabet-copii-adolescenti/ și https://raportuldegarda.ro/stiri-covid-romania/
Podcast #știința360. Dr. Marius Geantă, testul Galleri poate transforma depistarea precoce a cancerului
În cadrul ediției de pe 20 septembrie 2022 a emisiunii #știința360 de pe Radio România Cultural, Dr. Marius Geantă, Președintele Centrului pentru Inovație în Medicină #inomed, a comentat avansurile științifice ale momentului.
Așteptăm datele anul viitor, dar o primă comunicare a avut ieri loc la Congresul European de Oncologie Medicală: testul Galleri are potențialul real de a transforma, folosind principiile medicinei personalizate, depistarea precoce și screening-ul cancerului.
Testul se bazează pe analiza informației genomice conținute în sângele persoanelor sănătoase, cu vârsta mai mare de 50 de ani, alături de utilizarea inteligenței artificiale, cu scopul de a identifica semnale precoce ale dezvoltării cancerului.
Analiza prezentată la ESMO se bazează pe datele dintr-un studiu care a inclus 6.662 de persoane, depistând semnale precoce pentru cancer la 92 dintre cei implicați (la cei mai multi, pentru forme de cancer pentru care nu există alte modalități de depistare precoce și screening).
Pornind de la semnalele precoce, au fost 35 de participanți diagnosticați cu cancer în stadii timpurii. Testul Galleri a detectat mai multe tipuri de cancer decât puteau fi depistate prin toate metodele standard combinate de screening aprobate de U.S. Preventive Services Task Force.
Mai multe detalii despre testul Galleri: https://raportuldegarda.ro/medicina-personalizata-esmo22-test-galleri-cancer/
Mai multe detalii despre topul Esențial COVID-19 din această săptămână - https://bit.ly/3C0pk29 și https://raportuldegarda.ro/stiri-covid-romania/
Podcast #știința360. Dr. Marius Geantă, despre aprobarea vaccinurilor COVID-19 cu administrare nazală
În cadrul ediției de pe 13 septembrie 2022 a emisiunii #știința360 de pe Radio România Cultural, Dr. Marius Geantă, Președintele Centrului pentru Inovație în Medicină #inomed, a comentat topul săptămânal Esențial Covid-19 de pe Raportuldegardă.ro.
Pe 4 septembrie, China a anunțat aprobarea unui vaccin cu administrare inhalatorie, iar pe 6 septembrie, India a anunțat aprobarea unui alt vaccin sub formă de picături nazale. Aceste vaccinuri acționează asupra mucoaselor de la nivelul nasului, cavității bucale și plămânilor. Prin asigurarea imunității la poarta de intrare, vaccinurile cu administrare intranazală/intraorală ar putea să prevină chiar și cazurile ușoare de boală COVID-19 și să blocheze transmiterea către alte persoane.
Vaccinul din China, dezvoltat de CanSino Biologics, conține aceleași ingrediente ca și vaccinul anti-COVID-19 al companiei. care este deja autorizat în țară. Un dispozitiv numit nebulizator transformă vaccinul lichid într-un spray cu aerosoli care este inhalat. Departamentul de sănătate din China și Administrația Națională a Produselor Medicale au aprobat ca vaccinul să fie utilizat ca doză de rapel. Noul vaccin din India, dezvoltat de Bharat Biotech, este aprobat pentru o schemă de vaccinare primară cu două doze.
Peste 100 de astfel de vaccinuri sunt în curs de dezvoltare la nivel global, iar aproximativ 20 au ajuns în studii clinice.
Mai multe detalii - https://bit.ly/3eTVsLN
#știința360. Dr. Marius Geantă, autorizarea vaccinurilor actualizate contra noilor variante Omicron
În cadrul ediției de pe 6 septembrie 2022 a emisiunii #știința360 de pe Radio România Cultural, Dr. Marius Geantă, Președintele Centrului pentru Inovație în Medicină #inomed, a comentat topul săptămânal Esențial Covid-19 de pe Raportuldegardă.ro.
Pe 1 septembrie, Agenția Europeană a Medicamentului (EMA) a emis un aviz pozitiv pentru aprobarea a două vaccinuri COVID-19 bivalente care oferă protecție și contra variantei BA.1. Vaccinurile ARNm, sunt produse de Pfizer/BioNtech și Moderna, cu indicație pentru persoanele de peste 12 ani care au primit cel puțin schema primară de vaccinare COVID-19. Se așteaptă o decizie finală din partea Comisiei Europene în viitorul apropiat.
De asemenea, vaccinul Pfizer adaptat pentru variantele BA.4/ BA.5 deja este în curs de evaluare în UE, iar vaccinul Moderna urmează a fi evaluat.
În SUA, Food and Drug Administration (FDA) a autorizat vaccinurile Moderna și Pfizer actualizate pentru BA.4/ BA.5 pe 31 august. Aprobarea s-a bazat pe date preclinice. Vaccinul bivalent produs de Moderna e autorizat pentru persoanele cu vârste de peste 18 ani, iar vaccinul Pfizer/BionTech e autorizat la cei cu vârste de peste 12 ani.
Mai multe detalii - https://bit.ly/3qnGssa și https://raportuldegarda.ro/stiri-covid-romania/
#știința360. Dr. Marius Geantă, despre platforma European COVID-19 Scenario Hub
În cadrul ediției de pe 7 iunie 2022 a emisiunii #știința360 de pe Radio România Cultural, Dr. Marius Geantă, Președintele Centrului pentru Inovație în Medicină #inomed, a comentat topul săptămânal Esențial Covid-19 de pe Raportuldegardă.ro.
Pe 30 mai 2022, Centrul European pentru Prevenția și Controlul Bolilor (ECDC) și Centrul pentru Modelarea Matematică a Bolilor Infecțioase din cadrul Școlii de Medicină Tropicală din Londra au dezvoltat un hub pentru realizarea de modele predictive care pot informa deciziile de sănătate publică cu privire la evoluția pandemiei COVID-19.
Sub numele de European COVID-19 Scenario Hub, platforma va fi actualizată periodic prin modelarea de scenarii pentru 30 țări europene și pentru Marea Britanie și Elveția. Fiecare scenariu va include mai multe variabile cu relevanță pentru politicile de sănătate (ex. parametri biologici de tipul scăderii răspunsului imun sau schimbarea comportamentelor contacților).
Modelarea scenariilor combină cele mai bune dovezi epidemiologice disponibile, cu estimări realiste asupra unor elemente necunoscute care necesită soluții pentru a se crea posibile traiectorii pentru viitor. Comparând rezultatele obținute de diferite echipe de cercetare din regiunea europeană se pot obține informații care ar fi dificil de furnizat prin analize independente. Astfel, politicile de sănătate bazate pe dovezi pot fi adoptate precoce, pornind de la date transparente.
Mai multe detalii - https://bit.ly/3QdkBPK și https://raportuldegarda.ro/stiri-covid-romania/
#știința360. Dr. Marius Geantă, rolul factorilor genetici în gestionarea stresului asociat pandemiei
În cadrul ediției de pe 31 mai 2022 a emisiunii #știința360 de pe Radio România Cultural, Dr. Marius Geantă, Președintele Centrului pentru Inovație în Medicină #inomed, a comentat topul săptămânal Esențial Covid-19 de pe Raportuldegardă.ro.
Modul în care fiecare persoană percepe calitatea vieții depinde de o combinație de factori, inclusiv factori de mediu și biologici. Pandemia COVID-19 a reprezentat și o oportunitate pentru studierea în detaliu a mecanismelor biologice implicate în „starea de bine” (wellbeing) experimentată de fiecare individ.
Rezultate publicate recent în PLOS Genetics arată modul în care profilul genetic individual influențează sănătatea fizică, mentală și tiparele comportamentale. Pentru realizarea studiului au fost selectați participanți dintr-o cohortă de 167.000 de persoane, din trei regiuni olandeze. Peste 27.000 de genomuri au fost analizate, iar apoi datele s-au corelat cu răspunsurile participanților la o serie de chestionare despre stilul de viață, sănătatea fizică și mentală, pe o perioadă de 10 luni, începând cu martie 2020.
Pentru fiecare s-a analizat indicele de masă corporală (IMC), susceptibilitatea și severitatea COVID-19, nivelul de educație, personalitatea și trăsăturile comportamentale, bolile psihiatrice și nivelul de trai. S-a evaluat contribuția componentei de mediu asupra variabilității scorurilor. Pe baza studiilor de asociere la nivel de genom (GWAS), s-au calculat scoruri poligenice (PGS, poligenic risk scores) pentru aceste rezultate.
#știința360. Dr. Marius Geantă, despre contribuția vaccinării antigripale în prevenirea unor forme COVID-19
În cadrul ediției de pe 24 mai 2022 a emisiunii #știința360 de pe Radio România Cultural, Dr. Marius Geantă, Președintele Centrului pentru Inovație în Medicină #inomed, a comentat topul săptămânal Esențial Covid-19 de pe Raportuldegardă.ro.
Persoanele vaccinate antigripal au un risc cu până la 90% mai redus de a dezvolta forme grave de COVID-19, conform unui studiu (în curs de revizuire) care a inclus peste 30.000 participanți din Quatar. Cercetarea a fost realizată la finalul anului 2020, când nu existau încă vaccinuri autorizate, astfel încât se explora și posibilitatea utilizării vaccinurilor deja existente pentru alte boli.
La o lună de jumătate de la administrarea vaccinului gripal, participanții (persoane care lucrează în domeniul medical) au fost testați PCR pentru COVID-19. Persoanele vaccinate au avut un risc de infecție COVID-19 de 30% mai redus. Dintre cei 130 de persoane care au avut un rezultat pozitiv după vaccinul gripal, doar un caz a fost spitalizat pentru COVID-19 și nu s-a înregistrat niciun deces. În schimb, dintre cele 400 de persoane nevaccinate care au avut un test COVID-19 pozitiv, 17 au dezvoltat forme severe iar 2 cazuri au fost extrem de grave.
Durata protecției imune nu este îndelungată, autorii estimează o perioadă care poate varia de la 6 luni la 2 ani.
Mai multe detalii - https://bit.ly/3lJNOUe și https://raportuldegarda.ro/stiri-covid-romania/