Podcastul Raportuldegardă.ro

În cadrul ediției de pe 13 iunie 2023 a emisiunii #știința360 de pe Radio România Cultural, Dr. Marius Geantă, Președintele Centrului pentru Inovație în Medicină, a comentat ultimele noutăți ale domeniului medical.

Peste 100 de țări au elaborat planuri naționale de acțiune pentru combaterea amenințării reprezentate de rezistența la antimicrobiene, care apare atunci când bacteriile, virusurile, fungii și paraziții nu mai răspund la medicamentele dezvoltate pentru tratarea acestor infecții. Un nou studiu, realizat la Universitățile Leeds, Edinburgh și Hamburg, cuprinde prima analiză la scară largă a acestor planuri. Studiul a fost realizat pornind de la direcțiile trasate de Organizația Mondială a Sănătății, care a declarat rezistența la antimicrobiene una dintre primele 10 amenințări la adresa sănătății publice cu care se confruntă omenirea. Rezultatele sunt publicate în The Lancet Infectious Diseases.

Studiul a arătat că în toate planurile, s-a pus un accent mai mare pe elaborarea politicilor și a instrumentelor de punere în aplicare, dar eforturile de monitorizare și evaluare a activităților sunt, în general slab luate în considerare.

Dintre toate domeniile evaluate, mecanismele de feedback și distribuirea responsabilităților au avut cele mai mici scoruri, urmate de educație. Formarea și educația profesională în sectoarele sănătății umane, veterinare și agricole au fost insuficiente în multe țări, multe dintre acestea neavând o strategie durabilă privind forța de muncă pentru a pune în aplicare a politicilor. Norvegia a înregistrat cel mai mare scor, urmată de SUA și Marea Britanie. Țările cu cel mai mic scor au fost Ucraina, Sierra Leone și Barbados.

Mai multe detalii despre subiectele discutate:

▶ Esențial în sănătate publică - https://raportuldegarda.ro/esential-sanatate-publica-oms-reteau-genomica-globala-detectare-preventie-boli-infectioase/

▶ STUDIU. Parcurile din apropierea locuinței ar putea preveni declinul cognitiv la vârstnici - https://raportuldegarda.ro/studiu-parcuri-apropiere-locuinta-declin-cognitiv-varstnici/

În cadrul ediției de pe 06 iunie 2023 a emisiunii #știința360 de pe Radio România Cultural, Dr. Marius Geantă, Președintele Centrului pentru Inovație în Medicină, a comentat ultimele noutăți ale domeniului medical.

International Pathogen Surveillance Network (IPSN) va facilita împărtășirea internațională a datelor necesare pentru deciziile de sănătate publică în timp real. Conform Dr. Tedros Adhanom Ghebreyesus, scopul rețelei este „de a oferi fiecărei țări acces la secvențierea și analizele genomice ale agenților patogeni, ca parte a sistemului său de sănătate publică. Așa cum ne-a fost demonstrat atât de clar în timpul pandemiei de COVID-19, lumea este mai puternică atunci când se unește pentru a lupta împotriva amenințărilor de sănătate comune”.

IPSN are secretariatul găzduit de Centrul OMS pentru Informații privind pandemiile și epidemiile (WHO Hub for Pandemic and Epidemic Intelligence) și reunește experți în genomică și analiză de date, reprezentanți ai guvernelor, fundații filantropice, organizații, societate civilă, mediul academic și sectorul privat.

Pandemia COVID-19 a evidențiat rolul esențial pe care îl joacă genomica patogenilor în răspunsul de sănătate publică. Fără secvențierea rapidă a genomului SARS-COV-2, vaccinurile nu ar fi fost la fel de eficiente sau disponibile atât de repede. Fără analizele genomice efectuate preponderent în anumite state, nici supravegherea variantelor virale nu ar fi fost posibilă.

Cu alte cuvinte, analiza genomică ar trebui să devină parte integrată a răspunsului internațional la crizele de sănătate publică generate de agenți patogeni transmisibili și nu numai.

Mai multe detalii despre subiectele discutate:

▶ Esențial în sănătate publică - https://raportuldegarda.ro/esential-sanatate-publica-oms-reteau-genomica-globala-detectare-preventie-boli-infectioase/

În cadrul ediției de pe 30 mai 2023 a emisiunii #știința360 de pe Radio România Cultural, Dr. Marius Geantă, Președintele Centrului pentru Inovație în Medicină, a comentat ultimele noutăți ale domeniului medical.

Femeile aflate în perioada postmenopauză au un risc semnificativ mai ridicat de infarct miocardic (IM), precum și niveluri mai ridicate ale plăcilor de aterom (care constituie ateroscleroza), decât bărbații de vârstă similară. Concluzia aparține unui studiu prezentat în cadrul EACVI 2023 și publicat în European Heart Journal.

Studiul a evaluat capacitatea prognostică a plăcilor de aterom și cum variază aceasta între femei și bărbați la vârste diferite. Rezultatele pot fi extrem de informative pentru managmentul terapeutic, deoarece gradul plăcilor aterosclerotice este unul dintre factorii principali în luarea deciziei privind intensitatea terapiei preventive.

După menopauză, femeile ar putea avea nevoie de o doză mai mare de statine sau de adăugarea unui alt medicament hipolipemiant. Descoperirile studiului se aliniază și cu recentele recomandări ale Asociației Americane a Inimii, care subliniază importanța factorilor biologici specifici sexului și istoricul medical în evaluarea riscului cardiovascular la femei.

Mai multe detalii despre subiectele discutate:

▶ Esențial în sănătate publică - https://raportuldegarda.ro/esential-sanatate-publica-definitie-sindrom-long-covid-recunoaste-12-simptome/

▶ Femeile în postmenopauză, risc dublu de evenimente cardiovasculare majore, comparativ cu bărbații de aceeași vârstă - https://raportuldegarda.ro/femeile-postmenopauza-risc-dublu-de-evenimente-cardiovasculare-majore-comparativ-barbatii/

▶ Riscul de cancer pancreatic, detectat cu 3 ani înaintea diagnosticului, pe baza unui algoritm AI - https://raportuldegarda.ro/risc-cancer-pancreatic-detectat-inaintea-diagnosticului-algoritm-ai/

În cadrul ediției de pe 9 mai 2023 a emisiunii #știința360 de pe Radio România Cultural, Dr. Marius Geantă, Președintele Centrului pentru Inovație în Medicină, a comentat ultimele noutăți ale domeniului medical.

Când noile tipuri de vaccinuri împotriva COVID-19 au fost administrate pentru prima dată în urmă cu doi ani, s-a constatat o creștere a cazurilor de miocardită, o inflamație a mușchiului cardiac, în special în rândul bărbaților tineri care au fost vaccinați cu vaccinuri ARNm. La momentul respectiv, nu era clar, însă, care a fost cauza.

Un studiu realizat la Yale și publicat recent în Science Immunology, detaliază mecanismele imunologice care determină aceste cazuri. S-a descoperit că inflamația miocardică nu a fost cauzată de anticorpii dezvoltați prin vaccinare, ci mai degrabă de un răspuns mai generalizat care implică celulele imune și inflamația. La anumite persoane apare o supra-producție de citokine și un răspuns imun celular accentuat, mecanisme care ar putea facilita noi strategii pentru a reduce incidența acestei reacții adverse rare a vaccinurilor.

Cercetările anterioare au sugerat că prin creșterea timpului dintre dozele de vaccin de la patru la opt săptămâni se poate reduce riscul de a dezvolta miocardită. Potrivit constatărilor CDC, riscul de miocardită este semnificativ mai mare la persoanele nevaccinate care se infectează cu SARS-CoV-2 decât la cele care primesc vaccinuri. Autorii studiului subliniază faptul că ca vaccinarea oferă cea mai bună protecție împotriva infecției COVID-19.

Mai multe detalii despre subiectele discutate:

▶ https://raportuldegarda.ro/stiri-covid-romania/

În ediția de pe 14 martie 2023 a emisiunii #știința360, Dr. Marius Geantă, Președintele Centrului pentru Inovație în Medicină, a discutat despre dezvoltarea primului vaccin ARNm împotriva unei infecții bacteriene.

Un studiu preclinic demonstrează eficacitatea unui vaccin de tip ARNm împotriva infecției cauzate de bacteria Yersinia Pestis, care cauzează ciuma. Rezultatele, care au fost publicate recent de Universitatea din Tel Aviv și de Institutul din Israel pentru Cercetare în Biologie în jurnalul Science Advances, indică o eficacitate de 100% a vaccinului. Aceste date sunt importante pentru că ar putea conduce la soluții pentru tratamentul infecțiilor bacteriene și ar putea facilita combaterea rezistenței la antimicrobiene.

Dezvoltarea de vaccinuri contra infecțiilor bacteriene este mult mai complexă decât în cazul virusurilor. Există deja vaccinuri clasice contra anumitor infecții cauzate de bacterii (ex. tetanos, tusea convulsivă sau difteria). În cazul COVID-19, tehnologia ARNm s-a dovedit soluția optimă, atât datorită eficacității superioare, dar și a procesului mult mai rapid de producție. Cunoașterea genomului viral permite dezvoltarea unor molecule de ARN mesager care codifică doar anumite proteine virale și producerea unui răspuns imun. Atunci când ARN-ul intră în celulele umane, sunt folosite temporar mecanismele celulare pentru expresia antigenului viral.

Bacteriile în schimb, nu necesită celulele umane pentru a își produce proteinele necesare supraviețuirii. Mai mult decât atât, proteinele produse de bacterii pot fi foarte diferite de cele umane chiar dacă folosesc același cod genetic. De-a lungul timpului s-a încercat obținerea de proteine bacteriene în celulele umane dar exprimarea acestor antigene s-a tradus printr-un răspuns imun foarte redus. Echipa de la Tel Aviv a dezvoltat noi metode pentru a asigura stabilitatea și imunogenicitatea proteinelor bacteriene și a optimiza răspunsul imun. Animalele de laborator infectate cu Yersinia Pestis au murit într-o săptămână, însă cele infectate dar care au primit vaccinul ARNm au supraviețuit. Mai mult decât atât, a fost necesară o singură doză pentru a asigura protecție completă după doar 2 săptămâni.

Mai multe detalii despre subiectele discutate:

▶ https://raportuldegarda.ro/stiri-covid-romania/

▶ Esențial COVID-19 -  https://raportuldegarda.ro/esential-sanatate-publica-antivirale-orale-variante-sars-cov-2/

▶ Pacienții cu cancer pulmonar și depresie severă prezintă biomarkeri de inflamație care se corelează cu supraviețuirea și răspunsul la imunoterapie  - https://raportuldegarda.ro/depresie-inflamatie-nsclc-supravietuire-redusa/ 

▶ STUDIU. Un test de biopsie lichidă permite diagnosticul şi monitorizarea cancerelor solide la copii, în cazurile în care biopsia standard nu este posibilă  - https://raportuldegarda.ro/biopsie-lichida-diagnostic-cancere-solide-pediatrie/  

În ediția de pe 7 februarie 2023 a emisiunii #știința360, Dr. Marius Geantă, Președintele Centrului pentru Inovație în Medicină, a discutat despre legătura dintre rujeolă și apariția unei forme de encefalită severă.

A fost descoperit mecanismul prin care virusul rujeolic poate provoca o tulburare neurologică rară, dar fatală (panencefalită sclerozantă subacută sau SSPE), care poate apărea la câțiva ani după o infecție cu rujeolă. În mod normal, virusul rujeolic nu are capacitatea de infectare a sistemului nervos, însă conform studiului recent, virusurile care persistă în organism pot dezvolta mutații în proteina de fuziune sau proteina F.

Cercetătorii au analizat genomul virusului rujeolic de la pacienții cu SSPE și au observat că diferite mutații s-au acumulat în proteina lor F. Anumite mutații sunt responsabile pentru creșterea activității infecțioase la nivel celular, însă unele mutații determină o scădere a activității virale. 

Au fost descoperite două strategii prin care virusul rujeolic fuzionează și infectează neuronii:

● inițial, activitatea de fuziune a unei proteine F mutante este suprimată datorită interferenței cu proteinele F normale, însă această interferență poate fi ulterior depășită de acumularea de mutații;

● unele mutații ale proteinei F pot reduce activitatea de fuziune, dar o cooperare între aceste tipuri de proteină F și formele normale poate determina o creștere a activității de fuziune (ceea ce înseamnă că inclusiv proteinele F mutante care par a fi incapabile să infecteze neuronii pot infecta în continuare sistemul nervos).

Subiectele discutate:

▶ https://raportuldegarda.ro/stiri-covid-romania/

▶ https://raportuldegarda.ro/esential-covid-19-exercitii-fizice-vaccinare-gripa-nivel-seric-anticorpi/

SPUNE-ȚI PĂREREA în cercetarea cancerului din UE

▶ https://raportuldegarda.ro/chestionar-cercetare-cancer-uniunea-europeana-uncan-eu/

În cadrul acestei ediții #știința360, Dr. Marius Geantă, Președintele Centrului pentru Inovație în Medicină, a comentat avansurile științifice ale momentului. Una dintre noutățile discutate a fost reducerea utilizării medicamentelor pentru scăderea riscului cardiovascular în timpul perioadei pandemice.

Utilizarea medicamentelor adresate riscului cardiovascular, precum terapia antihipertensivă sau hipolipemiantă, a scăzut pe parcursul pandemiei COVID-19, fiind estimată o creştere asociată a morbidităţii şi mortalității cardiovasculare, conform unui studiu publicat în Nature Medicine. În acest context, este necesară identificarea persoanelor care nu au urmat aceste tratamente, precum şi iniţierea urgentă a terapiei necesare, pentru a evita consecinţele negative pe termen lung.

Principalele concluzii ale studiului au fost:

• Eliberarea de medicaţie antihipertensivă a scăzut din martie 2020, până în iulie 2021, astfel că aproximativ 500 000 de persoane în minus au iniţiat această terapie.
• Incidenţa utilizării medicamentelor hipolipemiante a scăzut cu peste 16 000 de pacienţi pe lună în prima jumătate a anului 2021, faţă de 2019.
• Pentru diabetul zaharat de tip 2, incidenţa utilizării medicamentelor (exceptând insulina) a crescut cu peste 600 de pacienţi pe lună pentru aceeaşi perioadă, probabil reflectând o creştere a incidenţei diabetului zaharat de tip 2.

Subiectele discutate:

▶ https://raportuldegarda.ro/stiri-covid-romania/ 

▶ https://raportuldegarda.ro/esential-covid-19-varianta-virala-sistem-imun-raspuns-infectie/ 

În cadrul ediției de pe 17 ianuarie 2023 a emisiunii Știința360, Dr. Marius Geantă, Președintele Centrului pentru Inovație în Medicină, a comentat avansurile științifice ale momentului. Tema principală a discuției a fost sindromul long-COVID care poate apărea chiar și în urma unei forme ușoare de COVID-19. 

Un studiu retrospectiv arată că pacienții COVID-19 pot dezvolta o serie de sechele post-COVID-19 chiar dacă au avut doar o formă ușoară de infecție, însă simptomele dispar complet pe parcursul primului an de la diganostic. Au fost observate mai puține astfel de simptome la copii, acestea dispărând în decurs de 6-12 luni de la aparițe. Un risc mai mic de dispnee a fost observat la pacienții infectați ulterior vaccinării împotriva SARS-CoV-2, comparativ cu pacienții nevaccinați.

A fost evaluat riscul de a dezvolta 70 de manifestări de tip long-COVID-19 în perioada timpurie (1-6 luni) și tardivă (6-12 luni). Infecția cu SARS-CoV-2 a fost asociată în mod semnificativ cu riscuri crescute în perioada timpurie sau tardivă pentru anosmie, disgeuzie, tulburări cognitive, dispnee, stare de slăbiciune, palpitații și cu exces de risc semnificativ, dar mai mic, pentru amigdalita streptococică și amețeli.

Suplimentar, în faza timpurie a mai fost raportat un risc crescut pentru: căderea părului, durere toracică, tuse, mialgii și tulburări respiratorii. De notat, rezultatele au fost aceleași indiferent de varianta virală.

Subiectele discutate:

https://raportuldegarda.ro/stiri-covid-romania/

În cadrul acestei ediții #știința360 din 10 ianuarie 2023, Dr. Marius Geantă, Președintele Centrului pentru Inovație în Medicină, a comentat avansurile științifice ale momentului. Discuția s-a concentrat în jurul subvariantei Omicron XBB.1.5 - ce știm până acum, cât de transmisibilă este și ce date pun la dispoziție ECDC și CDC. 

XBB.1.5 este o subvariantă a Omicron, iar datele preliminare arată că are un avantaj mare de transmitere și de a deveni dominantă, față de subvariantele care circulau anterior în America de Nord și Europa. Din datele CDC, pare că XBB 1.5 prezintă al doilea cel mai mare avantaj de răspândire până în prezent, pe locul doi după BA.1. Cea mai probabilă explicație a avantajului de transmitere este nivelul deja ridicat de evadare imună, combinat cu efectul unei mutații cheie în proteina Spike.

La ultima evaluare a variantelor SARS-CoV-2 circulante (21 decembrie 2022), ECDC clasifica subvarianta XBB ca fiind variantă de interes, nu de îngrijorare; variantele de îngrijorare (VOCs) fiind în continuare subvariantele BA – 2, 4 și 5.

Despre subiectele discutate la #științta360:

https://raportuldegarda.ro/stiri-covid-romania/

https://raportuldegarda.ro/subvarianta-omicron-xbb-ce-stim/ 

În cadrul ediției de pe 13 decembrie 2022 a emisiunii #știința360 de pe Radio România Cultural, Dr. Marius Geantă, Președintele Centrului pentru Inovație în Medicină #inomed, a comentat avansurile științifice ale momentului.

Cel puțin două etiologii independente ale sechelelor post-acute în urma infecţiei cu SARS-CoV-2 (long-Covid), care se disting în funcţie de dependența de titrurile de anticorpi anti-spike, au fost identificate prin analiză transcriptomică în cadrul unui studiu publicat în Nature Medicine. Procesele moleculare care determină consecinţele COVID-19 pe termen lung sunt detectabile încă din timpul fazei acute şi sunt implicate în răspunsul gazdei la prezenţa infecţiei cu SARS-CoV-2.

Studiul a inclus 165 de persoane spitalizate pentru infecţia acută cu SARS-CoV-2, care au fost apoi supravegheate şi în perioada post-acută. Evaluarea expresiei genice şi titrului de anticorpi s-a realizat în fază acută, caracterizând molecular răspunsul pacienţilor la infecţia cu SARS-CoV-2. Au fost identificate caracteristici distincte ale expresiei genei specifice tipului celular în fază acută, care asociază diversele tipuri de celule imune de sechele post-acute la 1 an după externarea din spital.

Două tipuri de long-Covid au fost asociate cu patternuri diferite ale expresiei genice la nivelul plasmocitelor. Într-unul dintre acestea, sechelele s-au asociat cu o expresie mai mare a genelor legate de imunoglobuline într-un mod dependent de titrul de anticorpi anti-spike. În celălalt grup, sechelele s-au asociat, independent de aceste titruri, cu o expresie mai scăzută a genelor legate de imunoglobuline. Asocierea dintre titrul scăzut de imunoglobuline şi prezenţa sechelor post-COVID-19 a fost validată cu ajutorul unei cohorte externe.

Mai multe detalii despre subiectele dezbătute în această săptămână:

• https://raportuldegarda.ro/stiri-covid-romania/
• https://raportuldegarda.ro/esential-covid-19-analiza-transcriptomica-faza-acuta-sechele-termen-lung/ 

În cadrul ediției de pe 6 decembrie 2022 a emisiunii #știința360 de pe Radio România Cultural, Dr. Marius Geantă, Președintele Centrului pentru Inovație în Medicină #inomed, a comentat avansurile științifice ale momentului.

Prin analiza probelor de pe uzate din 243 de orașe, din 101 țări, între 2016 și 2019, o echipă de la DTU National Food Institute a realizat o „hartă” a distribuției genelor de rezistență antimicrobiană. Studiul, care se bazează pe o analiză metagenomică la scară globală, a fost publicat în Nature.

S-au identificat gene de rezistență similare în tipuri diferite de bacterii, ceea ce reprezintă un semnal de alarmă. Dacă aceste genele se regăsesc în bacterii care nu sunt patogene la om de obicei, nu vor pune probleme, însă dacă genele apar la bacteriile cunoscute a cauza boli severe la om (ex. Salmonella) riscul la adresa sănătății populației poate fi major. Multe dintre fenomenele de transmitere a genelor de rezistență între mai multe tipuri de bacterii s-au identificat în Africa Sub-Sahariană, în țări în care nu există programe de monitorizare a rezistenței. 

Autorii atrag atenția că pentru combaterea rezistenței antimicrobiene sunt necesare strategii adaptate pentru fiecare zonă, deoarece aplicarea aceleiași metode poate avea efecte diferite în funcție de particularitățile geografice. Indiferent de intervenția aleasă, analiza genomică a apelor uzate poate permite monitorizarea regională a rezistenței la antimicrobiene, a variantelor, a diversității din rezervooarele urbane.

Monitorizarea genomică nu ar trebui să fie folosită doar în contextul pandemiilor. Aceasta ar trebui să se aplice în mod continuu și infecțiilor endemice și epidemiilor silențioase, inclusiv pentru monitorizarea rezistenței la antimicrobiene , care se preconizează că va duce la un număr anual de 10 milioane de decese până în 2050.

Mai multe detalii despre subiectele dezbătute în această săptămână:

https://raportuldegarda.ro/stiri-covid-romania/

https://raportuldegarda.ro/esential-covid-19-state-ue-buget-sanatate-vaccinuri/ 

În cadrul ediției de pe 29 noiembrie 2022 a emisiunii #știința360 de pe Radio România Cultural, Dr. Marius Geantă, Președintele Centrului pentru Inovație în Medicină #inomed, a comentat avansurile științifice ale momentului.

Dezinformarea promovează neîncrederea în știință, iar alături de infodemie, subminează sănătatea publică și eforturile privind încurajarea obiceiurilor sănătoase și prevenției. Dezinformarea privind vaccinurile împotriva COVID-19, răspândită cu ușurință în mediul online, a reprezentat una dintre principalele bariere în salvarea de vieți prin prevenirea formelor severe de boală.

Platformele de socializare au încercat să o reducă sau, cel puțin, au părut că încearcă. Rezolvarea prin metode „soft” de moderare, precum semnalarea și clasificarea conținutului nu par să fi avut succes, sugerând la o primă vedere că este necesară adăugarea de măsuri „hard” de conținut – de exemplu, interzicerea și blocarea conținutului.

Un studiu aflat în stadiul de preprint, publicat de specialiști de la George Washington University, a evaluat dacă politicile Facebook de eliminare a conținutului privind dezinformarea legată de vaccinuri au fost eficiente.

Rezultatele? Deloc surprinzătoare – politicile Facebook au redus într-adevăr numărul de postări anti-vaccin, dar au provocat și câteva efecte adverse importante: conținutul pro-vaccinare a fost, de asemenea, eliminat, iar engagementul cu conținutul anti-vaccinist a fost de fapt stimulat, ajungând repede la nivelurile de dinaintea implementării politicilor și accetuând mult mai rău dezinformarea prin particularizarea conținutului pentru a apărea în news-feed-ul utilizatorilor.

Conform autorilor, aceste rezultate sunt o consecință directă, neintenționată, a arhitecturii și obiectivului Facebook: promovarea comunităților și grupurilor. Membrii comunităților dedicate anti-vaxx caută informații din multiple surse pentru a-și susține alegerea. În plus, administratorii grupurilor de Facebook folosesc mai multe canale oferite de Meta pentru a disemina informații eronate și distorsionate (ca Whatsapp), iar încercarea de combatere pe un canal, duce la intensificarea diseminării pe alt canal.

Mai multe detalii despre subiectele dezbătute în această săptămână:

https://raportuldegarda.ro/stiri-covid-romania/

https://raportuldegarda.ro/esential-covid-19-politica-facebook-eliminare-dezinformare/ 

În cadrul ediției de pe 22 noiembrie 2022 a emisiunii #știința360 de pe Radio România Cultural, Dr. Marius Geantă, Președintele Centrului pentru Inovație în Medicină #inomed, a comentat avansurile științifice ale momentului.

Prezenţa unui număr ridicat de persoane la meciurile Ligii Naţionale de Fotbal din Statele Unite, în perioada 2020-2021, s-a asociat cu creşterea numărului de cazuri de COVID-19, atât în regiunile unde s-au desfăşurat meciurile, cât şi în cele vecine, conform unui nou studiu publicat în JAMA Network. Meciurile la care au fost prezenţi peste 20.000 de fani au generat o creştere de 2,23 de ori a numărului de cazuri de COVID-19. Un număr de sub 5000 de persoane în public la meciurile de fotbal nu s-a asociat cu o creştere a numărului de cazuri de infecţii cu SARS-CoV-2.

Studiul transversal a inclus datele despre meciurile a 32 de echipe din NFL din întregul sezon 2020-2021, indiferent dacă s-au derulat cu sau fără public. În total, cele 269 meciuri au avut un public de 1,3 milioane de persoane. A fost evaluat numărul cazurilor de COVID-19 la intervale de 7, 14 și 21 de zile pentru jocurile la care s-a participat fizic, în comparaţie cu cele organizate fără public.

Rezultatele obţinute sugerează că evenimentele mari trebuie tratate cu precauție extremă în contextul unor amenintări pentru sănătatea publică, mai ales când vaccinurile, testele la fața locului și alte măsuri de prevenţie nu sunt disponibile publicului. În acest context, defăşurarea campionatului mondiat de anul acesta (FIFA World Cup Qatar 2022) ar putea avea consecinţe asupra evoluţiei cazurilor de COVID-19, în special în contextul eliminării obligativităţii prezentării unui test negativ pentru SARS-CoV-2 sau certificatului de vaccinare împotriva COVID-19 la intrarea în Qatar. De asemenea, înregistrarea în aplicaţia de supraveghere pentru sănătatea publică nu mai este obligatorie pentru persoanele care călătoresc în Qatar.

Mai multe detalii despre subiectele dezbătute în această săptămână:

https://raportuldegarda.ro/stiri-covid-romania/

https://raportuldegarda.ro/esential-covid-19-rezistenta-antibiotice-sanatatea-publica-pandemie/

În cadrul ediției de pe 15 noiembrie 2022 a emisiunii #știința360 de pe Radio România Cultural, Dr. Marius Geantă, Președintele Centrului pentru Inovație în Medicină #inomed, a comentat avansurile științifice ale momentului.

Cercetătorii de la Universitatea Duke au surprins primele imagini 3D în timp real cu virusuri în mișcare, chiar înainte de a infecta o celulă, iar rezultatele au fost publicate în Nature.

Organismul uman interacționează cu milioane de virusuri în fiecare zi. Cele mai multe dintre ele sunt inofensive, dar unele dintre ele (virusul gripal, COVID-19) ne pot îmbolnăvi. Infecția începe atunci când un virus se leagă de și intră într-o celulă, unde folosește resursele celulare pentru a se replica. Dar înainte de a se putea replica, acesta trebuie să pătrundă în celulă, trecând de straturile de mucus și celule care tapetează căile aeriene și tractul digestiv. Prin metodele actuale de microscopie a fost imposibil să se caracterizeze în detaliu momentele cheie de dinainte de infectarea propriu-zisă a celulei. Virusurile se mișcă cu două până la trei ordine de mărime mai repede în spațiul din afara celulei, în comparație cu interiorul. Pentru a face lucrurile și mai complicate din punct de vedere imagistic, virusurile sunt de sute de ori mai mici decât celulele pe care le infectează.

În cadrul Universității Duke a fost dezvoltată o nouă metodă numită 3D-TrIm 3D (Tracking and Imaging Microscopy) care combină două microscoape într-unul singur. Primul se fixează pe virusul în mișcare cu ajutorul unui laser și calculează în timp real poziția. Al doilea microscop preia imagini 3D ale celulelor din jur. Conform autorilor, efectul combinat este un fel de navigare de tip Google Maps – arată nu doar locația în timpul condusului ci și tipul de teren, obiectivele de pe drum, 3D.

Această metodă deschide noi orizonturi pentru monitorizarea dinamicii virale și a proceselor tridimensionale în sistemele biologice.

Mai multe detalii despre subiectele dezbătute în această săptămână:

https://raportuldegarda.ro/stiri-covid-romania/

https://raportuldegarda.ro/esential-covid-19-monitorizare-video-inalta-rezolutie-virus-infectare-celule/

În cadrul ediției de pe 8 noiembrie 2022 a emisiunii #știința360 de pe Radio România Cultural, Dr. Marius Geantă, Președintele Centrului pentru Inovație în Medicină #inomed, a comentat avansurile științifice ale momentului.

Pacienţii spitalizaţi pentru COVID-19, forma severă, şi care nu au istoric de afectare tiroidiană, pot să dezvolte tiroidită asociată infecţiei cu SARS-CoV-2, care persistă până la un an. Acestea sunt rezultatele unui studiu prezentat în cadrul întâlnirii anuale a American Thyroid Association (ATA) 2022. Studiul şi-a propus supravegherea funcţiei tiroidiene post COVID-19 pe termen lung, aceste consecinţe ale infecţiei SARS-CoV-2 fiind puţin investigate.

Studiul a inclus 183 de pacienţi spitalizaţi cu forme severe de COVID-19 în Italia. La momentul includerii în studiu, 10% dintre aceştia au avut tireotoxicoză, iar la 2-3 luni post-infecţie, 28% au avut arii de tiroidită evidenţiate la ecografie. Disfuncția tiroidiană a fost tranzitorie, iar leziunile de tiroidită s-au micşorat progresiv în timp. Aceşti pacienţi cu modificări la ecografie au avut o probabilitate mai crescută de a avea concentraţii serice ridicate de FT4 şi interleukină 26, 60% dintre ei au avut un nivel scăzut al TSH-ului, iar 25% au avut valori normale ale TSH-ului.

Evaluarea prezenţei autoanticorpilor a indicat absenţa dezvoltării anticorpilor antitireoglobulină, a celor împotriva tiroid peroxidazei, precum şi a celor anti-receptor de TSH. La nivel tiroidian, s-au evidenţiat celule T cu memorie, care nu au fost detectate şi în sânge. Limfocitele T specifice împotriva SARS-CoV-2 au fost depistate în număr mai mare la nivel tiroidian, faţă de sânge.

Studiul nu a putut clarifica dacă existenţa acestor arii de inflamaţie tiroidiană va avea consecinţe pe termen lung. De asemenea, nu a putut explica de ce unii pacienţi dezvoltă tiroidită atipică şi alţii nu.

Mai multe detalii despre subiectele dezbătute în această săptămână:

https://raportuldegarda.ro/stiri-covid-romania/

https://raportuldegarda.ro/esential-covid-19-inflamatie-tiroidiana-post-infectie/ 

În cadrul ediției de pe 1 noiembrie 2022 a emisiunii #știința360 de pe Radio România Cultural, Dr. Marius Geantă, Președintele Centrului pentru Inovație în Medicină #inomed, a comentat avansurile științifice ale momentului.

Cercetătorii danezi fac un pas important în identificarea unui tratament pentru HIV, valorificând capacitatea organismului de a lupta cu infecția. Studiul clinic randomizat de fază 1b/2a a evaluat eficacitatea administrării precoce, la scurt timp după inițierea terapiei antiretrovirale (ART), a unui anticorp monoclonal anti-HIV-1 (3BNC117), urmat de romidepsină, în rândul a 55 de persoane recent diagnosticate cu HIV-1. Rezultatele arată că, în comparație cu doar ART, tratamentul timpuriu cu 3BNC117:

- cu sau fără romidepsină, a îmbunătățit ratele de dezintegrare plasmatică a ARN-ului HIV-1;

- a accelerat eliminarea celulelor infectate;

- în ziua 365, tratamentul precoce cu 3BNC117 + romidepsină a fost asociat cu creșterea imunității celulelor T CD8+ specifică HIV-1.

De asemenea, în timpul unei întreruperi a ART de 12 săptămâni în rândul a 20 de participanți, cei tratați cu anticorpul monoclonal au avut o șansă semnificativ mai mare de a menține controlul virologic în lipsa ART comparativ cu alți participanți. Aceste date susțin intervențiile administrate la momentul inițierii terapiei antiretrovirale ca strategie de limitare a persistenței HIV-1 pe termen lung. Totuși, în ciuda rezultatelor remarcabile, studii suplimentare sunt necesare pentru stabilirea eficacității și siguranței anticorpului monoclonal, precum și identificarea unor soluții pentru optimizarea tratamentului și amplificarea efectelor clinice.

Mai multe detalii despre subiectele dezbătute în această săptămână:

https://raportuldegarda.ro/esential-covid-19-cazuri-miocardita-pericardita-vaccinare/

În cadrul ediției de pe 25 octombrie 2022 a emisiunii #știința360 de pe Radio România Cultural, Dr. Marius Geantă, Președintele Centrului pentru Inovație în Medicină #inomed, a comentat avansurile științifice ale momentului.

Cel puțin cinci țări din Spațiul Economic European au detectat circulația variantei BQ.1 a SARS-CoV-2 în săptămâna 3 – 9 octombrie 2022. Modelarea ECDC estimează că varianta BQ1 și subvarianta BQ1.1 vor deveni dominante de la mijlocul lunii noiembrie până la începutul lunii decembrie 2022, ceea ce va determina o creștere a numărului de cazuri. Până la începutul anului 2023, se așteaptă ca peste 80% din cazurile COVID-19 să fie cauzate de BQ.1/BQ.1.1.

Studiile preliminare de laborator din Asia indică faptul că BQ.1 are capacitatea de a eluda răspunsul sistemului imunitar. Cu toate acestea, conform datelor limitate disponibile în prezent, nu există dovezi că BQ.1 ar fi asociată cu o severitate crescută a infecției în comparație cu variantele BA.4/BA.5.

Recomandări:

- Țările ar trebui să rămână vigilente la BQ.1, menținând testarea și supravegherea genomică cu raportare în timp real a secvenței virale și consolidând sistemele de supraveghere.

- Țările ar trebui să continue să monitorizeze rata cazurilor de COVID-19 – în special la persoanele cu vârsta de 65 de ani și peste – inclusiv indicatorii de severitate, cum ar fi spitalizările, internările ATI, decesele.

- Vaccinarea cu cel puțin trei doze rămâne o prioritate pentru toate persoanele eligibile.

Mai multe detalii despre subiectele dezbătute în această săptămână:

https://raportuldegarda.ro/stiri-covid-romania/

În cadrul ediției de pe 18 octombrie 2022 a emisiunii #știința360 de pe Radio România Cultural, Dr. Marius Geantă, Președintele Centrului pentru Inovație în Medicină #inomed, a comentat avansurile științifice ale momentului.

Aplicația mobilă are la bază un algoritm de inteligență artificială dezvoltat, la rândul său, pe analiza vocală din înregistrări, care scanează modificările vocii unei persoane în doar 10 secunde, în urma rostirii a trei sunete – A, O și M – similare cu un cântec de meditație profundă. Inițial a fost testat pentru persoanele cu Parkinson, iar ulterior adaptat pentru a identifica pacienții cu COVID-19 care au nevoie de internare. Studiul a fost publicat în revista IEEE.

Rezultatele sugerează că simptomele COVID-19 care afectează laringele, cavitatea bucală și cea nazală determină cea mai mare modificare a calității vocii persoanelor. Conform autorilor, studiul susține lucrări anterioare, care au indicat modificări detectabile prin AI în vocea persoanelor afectate.

Mai multe detalii despre subiectele dezbătute în această săptămână:

https://raportuldegarda.ro/stiri-covid-romania/

https://raportuldegarda.ro/esential-covid-19-risc-infectii-anterioare-coronavirusuri-endemice/

În cadrul ediției de pe 11 octombrie 2022 a emisiunii #știința360 de pe Radio România Cultural, Dr. Marius Geantă, Președintele Centrului pentru Inovație în Medicină #inomed, a comentat avansurile științifice ale momentului.

Cinci tineri – patru femei și un bărbat – sunt primii pacienți din lume cărora le-a fost administrată, în regim de ultimă instanță (compassionate use) terapia CAR-T anti-CD19 (utilizată în anumite tipuri de cancere hematologice) pentru tratamentul lupusului eritematos sistemic, o afecțiune autoimună severă și complexă, care poate afecta multiple organe (ca inima, plămânii, creierul, rinichii), iar pe termen lung se pot produce distrugeri ireversibile la nivel tisular.

Studiul a fost realizat în Germania, iar rezultatele publicate în Nature Medicine. Celulele T de la pacienții cu lupus au fost prelevate și modificate astfel încât, la reinfuzie, să atace celulele B ale pacienților. 

În lupus, celulele B produc autoanticorpi care, în loc să apere organismul împotriva agenților patogeni care invadează organismul, precum virusurile, atacă țesuturile sănătoase. Din punct de vedere conceptual, o epuizare profundă a celulelor B CD19+ și a plasmocitelor imature din țesuturi ar putea declanșa o resetare imună în LES care ar putea permite oprirea tratamentului imunosupresor.

Mai multe detalii despre studiu: https://raportuldegarda.ro/pacienti-lupus-eritematos-sistemic-germania-terapie-celulara-car-t/

În cadrul ediției de pe 4 octombrie 2022 a emisiunii #știința360 de pe Radio România Cultural, Dr. Marius Geantă, Președintele Centrului pentru Inovație în Medicină #inomed, a comentat avansurile științifice ale momentului.

Premiul Nobel pentru Medicină și Fiziologie 2022 a fost acordat lui Svante Pääbo, un genetician suedez, pentru descoperirile legate de genomul hominizilor dispăruți și cercetările sale asupra evoluției umane.

Svante Pääbo a reușit secvențierea genomului Neanderthal, o rudă dispărută a oamenilor din zilele noastre și a descoperit un hominid necunoscut anterior, Denisova. De asemenea, acesta a arătat că transferul de gene a avut loc de la acești hominizi dispăruți la Homo sapiens în urma migrației din Africa de acum aproximativ 70.000 de ani. Înțelegerea modului de transmitere a genelor de-a lungul generațiilor are numeroase implicații astăzi în fiziologie, afectând, de exemplu, modul în care sistemul nostru imunitar reacționează la infecții.

Cercetările  lui Pääbo au dat naștere unei discipline științifice noi – paleogenomica. Prin înțelegerea diferențelor genetice care disting oamenii de hominizii dispăruți, descoperirile sale oferă un punct de plecare important pentru explorarea a ceea ce ne face unici ca specie umană.

Mai multe detalii despre subiectele dezbătute în această săptămână:

https://raportuldegarda.ro/medicina-genomica-svante-paabo-nobel-medicina-2022-paleogenomica/ 

https://raportuldegarda.ro/stiri-covid-romania/

În cadrul ediției de pe 27 septembrie 2022 a emisiunii #știința360 de pe Radio România Cultural, Dr. Marius Geantă, Președintele Centrului pentru Inovație în Medicină #inomed, a comentat avansurile științifice ale momentului.

Copiii care au avut infectația COVID-19 prezintă un risc substanțial mai mare de a dezvolta diabet de tip 1 (T1D), potrivit unui nou studiu care a analizat dosarele electronice de sănătate a peste 1 milion de pacienți. Datele au fost publicate în JAMA Network Open. Dintre cei peste 571.000 de pacienți pediatrici:

- În șase luni de la infecția cu SARS-CoV2, 123 de pacienți au primit un nou diagnostic de diabet tip 1, comparativ cu 72 de pacienți care au primit un nou diagnostic în urma unei infecții respiratorii non-COVID;

- După una, trei și șase luni de la infectare, riscul de diagnostic de diabet tip 1 a fost mult mai mare pentru cei infectați cu SARS-CoV2 comparativ cu cei cu infecții respiratorii non-COVID. Rezultate similare au fost raportate la pacienții din grupele de vârstă sugar – 9 ani și 10-18 ani.

Conform autorilor, în familiile în care există copii cu risc ridicat de diabet de tip 1 ar trebui să se acorde o atenție sporită simptomelor diabetului în urma COVID, iar pediatrii ar trebui să fie atenți în ceea ce privește creșterea semnificativă de cazuri noi de diabet de tip 1, mai ales că varianta Omicron a COVID se răspândește atât de rapid în rândul copiilor.

Mai multe detalii despre topul Esențial COVID-19 din această săptămână - https://raportuldegarda.ro/esential-covid-19-crestere-cazuri-diabet-copii-adolescenti/ și https://raportuldegarda.ro/stiri-covid-romania/

În cadrul ediției de pe 20 septembrie 2022 a emisiunii #știința360 de pe Radio România Cultural, Dr. Marius Geantă, Președintele Centrului pentru Inovație în Medicină #inomed, a comentat avansurile științifice ale momentului.

Așteptăm datele anul viitor, dar o primă comunicare a avut ieri loc la Congresul European de Oncologie Medicală: testul Galleri are potențialul real de a transforma, folosind principiile medicinei personalizate, depistarea precoce și screening-ul cancerului.

Testul se bazează pe analiza informației genomice conținute în sângele persoanelor sănătoase, cu vârsta mai mare de 50 de ani, alături de utilizarea inteligenței artificiale, cu scopul de a identifica semnale precoce ale dezvoltării cancerului.

Analiza prezentată la ESMO se bazează pe datele dintr-un studiu care a inclus 6.662 de persoane, depistând semnale precoce pentru cancer la 92 dintre cei implicați (la cei mai multi, pentru forme de cancer pentru care nu există alte modalități de depistare precoce și screening).

Pornind de la semnalele precoce, au fost 35 de participanți diagnosticați cu cancer în stadii timpurii. Testul Galleri a detectat mai multe tipuri de cancer decât puteau fi depistate prin toate metodele standard combinate de screening aprobate de U.S. Preventive Services Task Force.

Mai multe detalii despre testul Galleri: https://raportuldegarda.ro/medicina-personalizata-esmo22-test-galleri-cancer/

Mai multe detalii despre topul Esențial COVID-19 din această săptămână - https://bit.ly/3C0pk29 și https://raportuldegarda.ro/stiri-covid-romania/

În cadrul ediției de pe 13 septembrie 2022 a emisiunii #știința360 de pe Radio România Cultural, Dr. Marius Geantă, Președintele Centrului pentru Inovație în Medicină #inomed, a comentat topul săptămânal Esențial Covid-19 de pe Raportuldegardă.ro.

Pe 4 septembrie, China a anunțat aprobarea unui vaccin cu administrare inhalatorie, iar pe 6 septembrie, India a anunțat aprobarea unui alt vaccin sub formă de picături nazale. Aceste vaccinuri acționează asupra mucoaselor de la nivelul nasului, cavității bucale și plămânilor. Prin asigurarea imunității la poarta de intrare, vaccinurile cu administrare intranazală/intraorală ar putea să prevină chiar și cazurile ușoare de boală COVID-19 și să blocheze transmiterea către alte persoane.

Vaccinul din China, dezvoltat de CanSino Biologics, conține aceleași ingrediente ca și vaccinul anti-COVID-19 al companiei. care este deja autorizat în țară. Un dispozitiv numit nebulizator transformă vaccinul lichid într-un spray cu aerosoli care este inhalat. Departamentul de sănătate din China și Administrația Națională a Produselor Medicale au aprobat ca vaccinul să fie utilizat ca doză de rapel. Noul vaccin din India, dezvoltat de Bharat Biotech, este aprobat pentru o schemă de vaccinare primară cu două doze.

Peste 100 de astfel de vaccinuri sunt în curs de dezvoltare la nivel global, iar aproximativ 20 au ajuns în studii clinice.

Mai multe detalii - https://bit.ly/3eTVsLN

În cadrul ediției de pe 7 iunie 2022 a emisiunii #știința360 de pe Radio România Cultural, Dr. Marius Geantă, Președintele Centrului pentru Inovație în Medicină #inomed, a comentat topul săptămânal Esențial Covid-19 de pe Raportuldegardă.ro.

Pe 30 mai 2022, Centrul European pentru Prevenția și Controlul Bolilor (ECDC) și Centrul pentru Modelarea Matematică a Bolilor Infecțioase din cadrul Școlii de Medicină Tropicală din Londra au dezvoltat un hub pentru realizarea de modele predictive care pot informa deciziile de sănătate publică cu privire la evoluția pandemiei COVID-19.

Sub numele de European COVID-19 Scenario Hub, platforma va fi actualizată periodic prin modelarea de scenarii pentru 30 țări europene și pentru Marea Britanie și Elveția. Fiecare scenariu va include mai multe variabile cu relevanță pentru politicile de sănătate (ex. parametri biologici de tipul scăderii răspunsului imun sau schimbarea comportamentelor contacților).

Modelarea scenariilor combină cele mai bune dovezi epidemiologice disponibile, cu estimări realiste asupra unor elemente necunoscute care necesită soluții pentru a se crea posibile traiectorii pentru viitor. Comparând rezultatele obținute de diferite echipe de cercetare din regiunea europeană se pot obține informații care ar fi dificil de furnizat prin analize independente. Astfel, politicile de sănătate bazate pe dovezi pot fi adoptate precoce, pornind de la date transparente.

Mai multe detalii - https://bit.ly/3QdkBPK și https://raportuldegarda.ro/stiri-covid-romania/

În cadrul ediției de pe 31 mai 2022 a emisiunii #știința360 de pe Radio România Cultural, Dr. Marius Geantă, Președintele Centrului pentru Inovație în Medicină #inomed, a comentat topul săptămânal Esențial Covid-19 de pe Raportuldegardă.ro.

Modul în care fiecare persoană percepe calitatea vieții depinde de o combinație de factori, inclusiv factori de mediu și biologici. Pandemia COVID-19 a reprezentat și o oportunitate pentru studierea în detaliu a mecanismelor biologice implicate în „starea de bine” (wellbeing) experimentată de fiecare individ.

Rezultate publicate recent în PLOS Genetics arată modul în care profilul genetic individual influențează sănătatea fizică, mentală și tiparele comportamentale. Pentru realizarea studiului au fost selectați participanți dintr-o cohortă de 167.000 de persoane, din trei regiuni olandeze. Peste 27.000 de genomuri au fost analizate, iar apoi datele s-au corelat cu răspunsurile participanților la o serie de chestionare despre stilul de viață, sănătatea fizică și mentală, pe o perioadă de 10 luni, începând cu martie 2020.

Pentru fiecare s-a analizat indicele de masă corporală (IMC), susceptibilitatea și severitatea COVID-19, nivelul de educație, personalitatea și trăsăturile comportamentale, bolile psihiatrice și nivelul de trai. S-a evaluat contribuția componentei de mediu asupra variabilității scorurilor. Pe baza studiilor de asociere la nivel de genom (GWAS), s-au calculat scoruri poligenice (PGS, poligenic risk scores) pentru aceste rezultate.

În cadrul ediției de pe 24 mai 2022 a emisiunii #știința360 de pe Radio România Cultural, Dr. Marius Geantă, Președintele Centrului pentru Inovație în Medicină #inomed, a comentat topul săptămânal Esențial Covid-19 de pe Raportuldegardă.ro.  

Persoanele vaccinate antigripal au un risc cu până la 90% mai redus de a dezvolta forme grave de COVID-19, conform unui studiu (în curs de revizuire) care a inclus peste 30.000 participanți din Quatar. Cercetarea a fost realizată la finalul anului 2020, când nu existau încă vaccinuri autorizate, astfel încât se explora și posibilitatea utilizării vaccinurilor deja existente pentru alte boli.  

La o lună de jumătate de la administrarea vaccinului gripal, participanții (persoane care lucrează în domeniul medical) au fost testați PCR pentru COVID-19. Persoanele vaccinate au avut un risc de infecție COVID-19 de 30% mai redus. Dintre cei 130 de persoane care au avut un rezultat pozitiv după vaccinul gripal, doar un caz a fost spitalizat pentru COVID-19 și nu s-a înregistrat niciun deces.  În schimb, dintre cele 400 de persoane nevaccinate care au avut un test COVID-19 pozitiv, 17 au dezvoltat forme severe iar 2 cazuri au fost extrem de grave.  

Durata protecției imune nu este îndelungată, autorii estimează o perioadă care poate varia de la 6 luni la 2 ani.  

Mai multe detalii - https://bit.ly/3lJNOUe și https://raportuldegarda.ro/stiri-covid-romania/

În cadrul ediției de pe 17 mai 2022 a emisiunii #știința360 de pe Radio România Cultural, Dr. Marius Geantă, Președintele Centrului pentru Inovație în Medicină #inomed, a comentat topul săptămânal Esențial Covid-19 de pe Raportuldegardă.ro.  

Date acumulate în ultimii doi ani arată că virusul SARS-CoV-2 poate determina „rezervoare” în diferite regiuni din organismul uman. Persistența în tractul gastrointestinal determină eliberarea de proteine virale la nivelul epiteliului intestinal, conducând la activarea unor mecanisme imune. Anumite structuri din proteina spike pot funcționa ca superantigene, o clasă de antigene care determină activarea nespecifică a limfocitelor T și eliberarea masivă de citokine (mai ales interferon gamma). Studii recente sugerează asemănări între superantigene SARS-CoV-2 și enterotoxina B stafilococica. Răspunsul imun generat de superantigene poate conduce la sindromul inflamator multisistemic.  

Hepatita acută a fost raportată la copiii cu sindrom inflamator multisistemic, însă până acum, co-infecția cu alte virusuri nu a fost evaluată. Într-un nou studiu, publicat în Lancet, autorii pornesc de la ideea că noile cazurile de hepatită acută severă ar putea fi cauzate de fapt de o infecție cu adenovirus cu tropism intestinal la copiii infectați anterior cu SARS-CoV-2.

În acest caz, copii cu hepatită acută ar trebui să fie testați pentru persistența SARS-CoV-2 din probe de scaun, evaluarea modificărilor receptorilor T și răspunsul determinat de IFN-gamma. 

Dacă există dovezi pentru activarea imună prin superantigene, terapiile imunomodulatoare ar putea fi o opțiune de tratament.  SARS-CoV-2 a fost identificat în 18% din cazurile de hepatită acută severă raportate în Marea Britanie. 11 din cei 12 copii din Israel au avut COVID-19 în ultimele luni și cele mai multe cazuri de hepatită s-au înregistrat în rândul copiilor neeligibili pentru vaccinare, din cauza vârstei.  

Mai multe detalii - https://bit.ly/3G8ekAe și https://raportuldegarda.ro/stiri-covid-romania/

În cadrul ediției de pe 10 mai 2022 a emisiunii #știința360 de pe Radio România Cultural, Dr. Marius Geantă, Președintele Centrului pentru Inovație în Medicină #inomed, a comentat topul săptămânal Esențial Covid-19 de pe Raportuldegardă.ro.

Conform unui studiu bazat pe monitorizarea apelor uzate, deși Omicron a devenit rapid varianta dominantă, aceasta nu a determinat dispariția variantei Delta – care a continuat să fie depistată fără modificări majore. Deoarece varianta Omicron a prezentat caracteristici epidemiologice diferite față de variantele precedente, o echipă de cercetători din Israel a dezvoltat în scurt timp un test RT-qPCR specific pentru detectarea variantei Omicron, utilizându-l pe probe din ape uzate. Deși așteptarea era ca detectarea variantei Delta să se diminueze pe măsură ce Omicron devine tot mai prevalentă, rezultatele studiului demonstrează continuarea circulației variantei Delta. 

Cercetătorii au dezvoltat un model de evaluare  a dinamicii celor două variante pe baza datelor obținute inițial care sugerează că semnalele de detectare ale variantei Omicron vor continua să scadă până la eliminarea completă, în timp ce varianta Delta își va menține nivelul de detecție actual. Dacă acest lucru se va întâmpla, tiparul atipic de circulație a variantei Delta ar putea determina reapariția unui val Delta sau emergența unei noi variante îngrijorătoare.

Mai multe detalii - https://bit.ly/38uggqb

În cadrul ediției de pe 3 mai 2022 a emisiunii #știința360 de pe Radio România Cultural, Dr. Marius Geantă, Președintele Centrului pentru Inovație în Medicină #inomed, a comentat topul săptămânal Esențial Covid-19 de pe Raportuldegardă.ro.

Pe 27 aprilie, Comisia Europeană a propus un set de acțiuni pentru a gestiona etapa actuală a pandemiei COVID-19, dar și pentru a pregăti următoarele faze. Comisia îndeamnă statele membre să înceapă demersurile necesare înainte de venirea toamnei pentru a asigura vigilența și coordonarea continuă a pregătirii și răspunsului în materie de sănătate publică. În comunicatul oficial sunt menționate următoarele recomandări:

• Intensificarea campaniilor pentru administrarea dozelor inițiale și de rapel ale vaccinurilor, ținând seama de circulația simultană a virusurilor care cauzează COVID-19 și gripa sezonieră;

• Introducerea de sisteme integrate de supraveghere care să nu se mai bazeze pe identificarea și raportarea tuturor cazurilor de COVID-19, ci pe obținerea unor estimări fiabile și reprezentative;

• Continuarea testării și secvențierea țintită a unui număr reprezentativ de cazuri, care să fie suficient pentru a estima cu precizie circulația variantelor și pentru a depista noi variante;

• Investiții în redresarea sistemelor de sănătate și evaluarea impactului pandemiei asupra sănătății, inclusiv asupra sănătății mintale, și asupra întârzierilor în efectuarea tratamentelor și a îngrijirilor;

• Aplicarea de norme coordonate la nivelul UE pentru a asigura libera deplasare în condiții de siguranță, atât în interiorul UE, cât la nivel internațional;

• Sprijinirea dezvoltării următoarei generații de vaccinuri și de mijloace terapeutice;

• Să intensifice colaborarea împotriva informării incorecte și a dezinformării cu privire la vaccinurile împotriva COVID-19;

• Să continue să promoveze solidaritatea și îmbunătățirea guvernanței la nivel mondial.

Mai multe detalii - https://bit.ly/3kKXAVX și https://raportuldegarda.ro/stiri-covid-romania/

În cadrul ediției de pe 19 aprilie 2022 a emisiunii #știința360 de pe Radio România Cultural, Dr. Marius Geantă, Președintele Centrului pentru Inovație în Medicină #inomed, a comentat topul săptămânal Esențial Covid-19 de pe Raportuldegardă.ro.  

Virusul SARS-CoV-2 poate fi detectat în scaun la o săptămână de la infecție la jumătate dintre cazuri, iar în aproape 4% din cazuri virusul este eliminat prin materiile fecale chiar și după 7 luni de la infecție. Cele mai recente date publicate de Universitatea Stanford arată că persistența SARS-CoV-2 la nivelul tractului gastrointestinal poate agrava afectarea sistemului imun și cauzează simptome de COVID lung.  

Long COVID (COVID lung) sau sindromul post-Covid se referă la diverse simptome, cum ar fi oboseala, anxietatea, tulburările de memorie, dificultățile de somn sau căderea părului, care persistă la mai mult de patru săptămâni după ce pacienții trec de faza acută COVID-19. Afectarea pe termen lung poate apărea atât la persoanele care au avut simptome ușoare, cât și severe de Covid-19. Din datele acumulate până acum este clară că sindromul COVID-19 înglobează mai multe boli diferite.  

Mai multe detalii - https://bit.ly/3Moiq9s și https://raportuldegarda.ro/stiri-covid-romania/

În cadrul ediției de pe 5 aprilie 2022 a emisiunii #știința360 de pe Radio România Cultural, Dr. Marius Geantă, Președintele Centrului pentru Inovație în Medicină #inomed, a comentat topul săptămânal Esențial Covid-19 de pe Raportuldegardă.ro.  

Noi date privind atitudinile și percepțiile europenilor asupra vaccinării Covid-19 au fost publicate recent în cadrul unui nou raport Eurobarometru. La nivel macro, trendurile observate se mențin și sunt asemănătoare celor măsurate anterior, în mai 2021.

Pe scurt: 

• În 16 State Membre (SM), cel puțin 75% dintre respondenți au fost pro-vaccinare; 
• În 10 SM, procentul celor pro-vaccinare variază între 59 și 69%; 
• Bulgaria este singurul SM cu o rată de pro-vacciniști de 42%.  

Printre motivele care au contribuit cel mai mult la decizia de vaccinare a celor din grupul pro-vaccinare se numără protecția pe care vaccinurile o oferă față de formele severe, spitalizare și deces. Motivul principal invocat de cei din grupul ezitant este că vaccinurile nu au fost testate suficient momentan.  

Mai multe detalii - https://bit.ly/370xJpO și https://raportuldegarda.ro/stiri-covid-romania/

În cadrul ediției de pe 29 martie 2022 a emisiunii #știința360 de pe Radio România Cultural, Dr. Marius Geantă, Președintele Centrului pentru Inovație în Medicină #inomed, a comentat topul săptămânal Esențial Covid-19 de pe Raportuldegardă.ro.  

Multiple studii efectuate începând cu primele luni ale pandemiei sugerează capacitatea superantigenică a SARS-CoV-2: superantigenele (SAgs) sunt antigene potente, capabile să genereze un răspuns imunitar puternic, exacerbând răspunsul limfocitelor T și generând un influx de citokine.  

Superantigenele provoacă activarea nespecifică a celulelor T, rezultând în activarea celulelor T policlonale și eliberarea masivă de citokine. SAg-urile sunt produse de unele virusuri și bacterii patogene ca mecanism de apărare împotriva sistemului imunitar al gazdei. În comparație cu un răspuns normal al celulelor T, în care sub 0,001% din celulele T ale corpului sunt activate, răspunsul declanșat de SAgs include până la 20-30% din celulele T din organism.  

Oamenii de știință din cadrul John Hopkins Bloomberg School of Public Health au explorat această ipoteză din perspectiva impactului asupra sănătății publice și sugerează că sunt necesare studii amănunțite asupra acestui subiect, care să influențeze politicile de tipul „imunitate de turmă” urmate de anumite guverne.  

Mai multe detalii - https://bit.ly/3uVrJGO și https://raportuldegarda.ro/stiri-covid-romania/